CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA

Consiliul Județean Suceava pregătește și implementează investiții majore în infrastructura rutieră, aeroportuară și de utilități, printre proiectele prioritare numărându-se modernizarea Aeroportului Internațional "Ștefan cel Mare", Varianta de ocolire Gura Humorului, Drumul Expres A7 Suceava - Botoșani și modernizarea unei rețele de drumuri județene, proiect evaluat la peste 431 milioane de lei. Pentru următorii ani, administrația județeană urmărește, de asemenea, modernizarea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, extinderea parcurilor industriale și crearea unei zone libere care să consolideze rolul județului ca nod regional pentru schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și spațiul estic. Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, prezintă stadiul principalelor investiții, criteriile de prioritizare, dificultățile întâmpinate în procesele de avizare și autorizare, precum și măsurile necesare pentru accelerarea proiectelor și utilizarea eficientă a surselor de finanțare. 

- Care sunt principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul Suceava și în ce stadiu se află acestea?
- Principalele proiecte de investiții vizează modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente, creșterea capacității operaționale, îmbunătățirea condițiilor oferite utilizatorilor, precum și implementarea unor soluții tehnologice moderne pentru creșterea eficienței și siguranței operaționale. Printre proiectele prioritare implementate se numără modernizarea și extinderea Aeroportului "Ștefan cel Mare" Suceava, proiect aflat în etapa procedurii de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor. De asemenea, avem în implementare Varianta de ocolire Gura Humorului, pentru care se derulează procedura de achiziție publică pentru proiectare și execuție, dar și Drumul Expres A7 Suceava - Botoșani, aflat în etapa elaborării studiului de fezabilitate. Alte proiecte majore vizează modernizarea unei rețele de drumuri județene compuse din trei sectoare: DJ 177C Valea Moldovei - DJ 209A, DJ 209A Fălticeni - Horodniceni - Cornu Luncii - Mălini - Slatina și DJ 209B Mălini - Văleni, investiție în valoare totală de 431,13 milioane de lei, precum și rețeaua de alimentare cu apă și canalizare pentru Aeroportul "Ștefan cel Mare" Suceava și Parcul Industrial Bucovina I, aflate în etapa de execuție a lucrărilor. 

- Ce proiecte majore aveți planificate pentru următorii ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
- În următorii ani, Consiliul Județean Suceava își propune continuarea implementării și finalizarea proiectelor strategice privind modernizarea și extinderea Aeroportului "Ștefan cel Mare" Suceava, realizarea Variantei de ocolire Gura Humorului și a Drumului Expres A7 Suceava - Botoșani, dar și a unor proiecte integrate de modernizare și dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivelul județului Suceava. De asemenea, în perioada următoare, ne orientăm către o serie de proiecte esențiale pentru dezvoltarea județului, precum operaționalizarea și modernizarea punctelor de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, înființarea și extinderea parcurilor industriale din județul Suceava, precum și crearea și operaționalizarea unei zone libere în județ, având ca obiective stimularea investițiilor, creșterea competitivității economice a regiunii, atragerea operatorilor logistici și industriali, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și consolidarea rolului județului Suceava ca nod regional pentru schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și spațiul estic. Prioritizarea proiectelor de investiții are la bază criterii obiective, în concordanță cu strategiile de dezvoltare de la nivel local, regional, național și european, respectiv urgența și necesitatea, fiind selectate proiectele care răspund unor nevoi critice, precum infrastructura deficitară sau serviciile publice insuficiente, impactul asupra comunității - prin prioritizarea proiectelor care deservesc un număr mare de beneficiari, gradul de maturitate - prin selectarea proiectelor cu documentații tehnico-economice finalizate și posibilitate rapidă de implementare, sustenabilitatea și impactul pe termen lung, pentru proiectele care generează beneficii durabile, precum și corelarea cu strategiile de dezvoltare, prin alinierea la strategiile regionale, naționale și locale și la planurile directoare. 

- Care sunt cele mai frecvente blocaje întâmpinate în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și cum afectează acestea ritmul investițiilor?
- Cele mai frecvente dificultăți sunt durata mare de obținere a avizelor și autorizațiilor din domenii precum urbanismul, protecția mediului, utilitățile publice, patrimoniul cultural sau infrastructura tehnico-edilitară. În multe situații, termenele de emitere depășesc perioada estimată inițial, ca urmare a complexității procedurilor, a solicitărilor succesive de clarificări sau a lipsei unei corelări eficiente între instituțiile implicate în procesul de avizare. Contrar faptului că legea interzice acest lucru, emiterea avizelor sau acordurilor este încă, uneori, condiționată de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, în pofida prevederilor OUG nr. 31/2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor.
O altă dificultate este capacitatea administrativă limitată, determinată de resursele umane insuficiente și de suprasolicitarea personalului existent, care poate conduce frecvent la întârzieri în analizarea documentațiilor și în emiterea răspunsurilor, afectând predictibilitatea etapelor de implementare. Modificările legislative frecvente generează dificultăți suplimentare pentru beneficiari și autorități, fiind necesară actualizarea permanentă a documentațiilor tehnice și administrative pentru conformarea la noile cerințe. În anumite cazuri, aceste schimbări duc inclusiv la reluarea unor proceduri sau la obținerea unor avize suplimentare, ceea ce determină decalaje semnificative în calendarul proiectelor. Blocajele menționate au un impact direct asupra ritmului investițiilor, generând întârzieri în implementare, prelungirea perioadelor de execuție și creșterea costurilor generate de actualizarea prețurilor, cheltuielile administrative suplimentare sau necesitatea prelungirii contractelor. Totodată, întârzierile pot afecta capacitatea beneficiarilor de a respecta termenele asumate prin contractele de finanțare, existând riscul pierderii sau diminuării finanțărilor nerambursabile și al amânării beneficiilor economice și sociale preconizate prin implementarea investițiilor. 

- Ce măsuri concrete ați propus sau implementat pentru simplificarea procedurilor de autorizare la nivel județean?
- La nivel județean, măsurile propuse sau implementate includ digitalizarea proceselor de avizare, prin depunerea online a documentațiilor și urmărirea stadiului acestora. Aceste măsuri contribuie la reducerea birocrației, la eliminarea etapelor redundante și la facilitarea comunicării dintre beneficiari și instituțiile implicate în procesul de autorizare. O altă măsură este crearea unor fluxuri integrate între instituții. O mai bună corelare între instituțiile responsabile poate conduce la reducerea suprapunerilor procedurale și la scurtarea termenelor de emitere a avizelor și autorizațiilor. Dialogul constant și colaborarea contribuie la îmbunătățirea comunicării instituționale și la creșterea gradului de adaptare a procedurilor administrative la nevoile reale ale beneficiarilor. Prin aceste inițiative se urmăresc creșterea transparenței procesului administrativ, reducerea timpilor de procesare, eficientizarea circuitului documentelor și crearea unui cadru mai predictibil și mai favorabil pentru implementarea investițiilor la nivel județean și regional. 

- Ce tipuri de investiții considerați că sunt cele mai necesare în prezent pentru dezvoltarea județului și de ce?
- Cele mai necesare investiții sunt cele în infrastructură, care reprezintă baza dezvoltării economice și a mobilității. Modernizarea infrastructurii rutiere, a rețelelor de utilități și a infrastructurii publice contribuie la creșterea mobilității, facilitarea accesului la servicii și atragerea investițiilor private. În domeniul sănătății, investițiile sunt necesare pentru creșterea calității actului medical, modernizarea infrastructurii sanitare și îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale moderne și eficiente. Dezvoltarea serviciilor de sănătate contribuie direct la creșterea calității vieții și la consolidarea capacității sistemului medical de a răspunde nevoilor comunității. Educația reprezintă o investiție pe termen lung în capitalul uman. Modernizarea unităților de învățământ, dotarea acestora cu echipamente moderne și dezvoltarea competențelor digitale și profesionale ale elevilor și cadrelor didactice sunt esențiale pentru formarea unei forțe de muncă adaptate cerințelor actuale ale pieței și pentru reducerea migrației tinerilor. În domeniul mediului sunt necesare investiții pentru gestionarea durabilă a resurselor și conformarea cu standardele Uniunii Europene, iar în planul digitalizării, pentru eficientizarea administrației și dezvoltarea unor servicii moderne pentru cetățeni. Aceste domenii sunt interdependente și se susțin reciproc, contribuind împreună la dezvoltarea sustenabilă, echilibrată și competitivă a județului, precum și la creșterea atractivității acestuia pentru investiții și pentru dezvoltarea comunităților locale. 

- Care sunt principalele surse de finanțare utilizate pentru aceste proiecte și cât de accesibile sunt acestea în practică?
- Principalele surse de finanțare utilizate pentru proiectele implementate la nivelul Consiliului Județean Suceava sunt fondurile alocate de la bugetul de stat prin programele naționale de investiții, resursele din bugetul propriu al Consiliului Județean, precum și finanțările din fonduri europene nerambursabile. În funcție de specificul proiectelor, sunt analizate și oportunitățile de colaborare cu alte autorități și instituții publice. Deși există numeroase programe de finanțare disponibile, accesarea acestora presupune respectarea unor condiții complexe de eligibilitate, elaborarea unor documentații tehnico-economice conforme cerințelor aplicabile și asigurarea resurselor necesare pentru cofinanțare. 

- Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene sau a altor surse de finanțare?
- Principalele dificultăți sunt generate de complexitatea procedurilor de accesare și implementare, de modificările legislative, de durata proceselor de evaluare și achiziție publică, precum și de creșterea costurilor materialelor și serviciilor, care poate afecta bugetele proiectelor. Totodată, respectarea termenelor și a cerințelor impuse de programele de finanțare necesită o bună coordonare între toți factorii implicați în implementarea acestora. Cu toate acestea, Consiliul Județean depune eforturi constante pentru a asigura implementarea proiectelor în condiții optime. 

- Cum vedeți rolul colaborării dintre autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale în accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor?
- Colaborarea dintre autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale reprezintă unul dintre cei mai importanți factori pentru accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor strategice. Este esențial ca un proiect să fie bine pregătit, dar este nevoie și de legi favorabile, de un mecanism de supraveghere eficient și de criterii financiare, de mediu și sociale specifice pentru a-și atinge potențialul. Astfel, Consiliul Județean poate avea rolul de coordonator și facilitator, aducând la aceeași masă toți actorii implicați pentru a identifica soluții rapide și eficiente. Autoritățile locale cunosc nevoile comunităților și pot pregăti proiectele, Guvernul și instituțiile centrale asigură cadrul legislativ, finanțarea și avizele necesare, iar mediul privat contribuie cu expertiză, inovare și chiar finanțare în cazul parteneriatului public-privat. Rolul acestei colaborări este de a maximiza punctele forte ale fiecărui partener, de a elimina blocajele administrative, de a accelera procesul decizional și de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare. Atunci când administrația locală, instituțiile centrale și mediul privat acționează în mod unitar, proiectele se realizează mai repede, resursele sunt folosite mai eficient, iar beneficiile ajung mai rapid la cetățeni.