Banca Centrala Europeana (BCE) a decis sa lase in urma epoca banilor usori, cand a inceput sa majoreze ratele dobanzilor, pentru a reduce inflatia ridicata, se arata intr-o analiza a AFP. Iata cine castiga si cine pierde cand cresc costurile de imprumut.

 

Bancile comerciale imprumuta bani de la BCE, iar in schimb ele imprumuta gospodariile si companiile. Ani de zile cei care s-au imprumutat au putut profita de ratele dobanzilor ultra-scazute, menite sa stimuleze cresterea economiei.

Cand BCE incepe majorarea dobanzilor, bancile vor trece clientilor aceste costuri de imprumut mai ridicat. Totul, de la cumpararea unei case, la refinantarea datoriei sau obtinerea unui credit pentru companie devine mai scump.

Creditorii vor analiza de asemenea mult mai atent solicitarile de imprumut, pentru a se asigura ca nu-si asuma prea multe riscuri.

Impactul se simte deja pe piata imobiliara, unde ratele dobanzilor pentru creditele ipotecare au crescut in ultimele luni.

Dar perspectivele pentru viitorii proprietari de locuinte nu sunt deloc rele, spune Andreas Lipkow, analist la Comdirect.

"Costurile finantarii in sectorul imobiliar sunt doar partial dependente de ratele dobanzilor BCE si sunt de asemenea determinate de cerere si oferta, sau de solvabilitatea celui care se imprumuta", a declarat el pentru AFP.

 

Era BCE a ratelor scazute ale dobanzilor a insemnat ca cei care economisesc vedeau un avantaj redus sau chiar niciun avantaj in cazul banilor pusi deoparte.

Rata dobanzii la facilitatea de depozit era de minus 0,50%, BCE taxand bancile pentru stocarea in exces de numerar, pentru a stimula creditarea.

Multe banci de retail au trecut aceste costuri proprietarilor bogati de conturi bancare, ale caror depozite depaseau un anumit nivel. Acei clienti asteptau cu nerabdare va BCE sa renunte la rata dobanzii la facilitatea de depozit de minus 0,50%.

Cum bancile au salutat revenirea marjelor de profit mai ridicate datorita majorarii veniturilor din creditare si ratele dobanzilor la produsele de economisire ar trebui sa creasca in cele din urma.

Dar inflatia ridicata face ca economiile sa se erodeze in termeni reali in urmatoarea perioada, avertizeaza Elmar Voelker, analist la LBBW bank.

"Majorarea ratelor dobanzilor (si a ratelor dobanzilor la produsele de economisire) nu va fi suficient de mare pentru a compensa nivelul actual ridicat al inflatiei", a explicat analistul.

 

Si guvernele din zona euro vor trebui sa-si reduca dependenta de epoca banilor usori, care a durat un deceniu, deoarece datoria suverana devine mai scumpa, iar efectele negative pentru cele mai indatorate state din zona euro provoaca deja ingrijorare.

BCE a promis sa vina cu un instrument de criza pentru a preveni "fragmentarea" nedorita pe pietele de obligatiuni, sau o divergenta accentuata ale costurilor de imprumut intre tarile din zona euro.

Toti ochii sunt pe Italia, unul din cele mai indatorate state din zona euro, unde randamentele obligatiunilor guvernamentale au crescut deja fata de cele germane.

Criza politica provocata in urma demisiei premierului Mario Draghi a inflamat si mai mult pietele.

Inasprirea politicii monetare de catre BCE, desi vazuta ca necesara pentru a contracara inflatia, vine intr-un moment delicat pentru guvernele care se confrunta cu o reducere a puterii lor de imprumut, intr-o perioada de cheltuieli masive pentru a face fata cresterii pretului energiei.

 

Pietele bursiere au beneficiat mult timp de politica monetara ultra-relaxata a BCE, care a determinat investitorii sa caute active mai riscante, pentru profituri mai ridicate.

Dar cum BCE s-a alaturat marilor banci centrale in accelerarea luptei contra inflatiei, si pe fondul sporirii temerilor privind recesiunea, pietele globale sunt in declin.

Indicele Nasdaq al Bursei de la New York a scazut cu 30% de la finalul lui 2021, companiile din domeniul tehnologiei disperate dupa numerar confruntandu-se cu dificultati in atragerea de noi finantari.

Si criptomonedele au scazut de la recentul nivel ridicat, investitorii fiind mai reticenti la risc, iar Bitcoin a pierdut peste 40% din valoarea sa numai in iunie.

Dar de cand BCE si-a anuntat intentia de a majora dobanzile, jucatorii financiari "au avut mult timp pentru a se pregati, ceea ce ar trebui sa previna turbulentele majore" pe pietele bursiere, a declarat Voelker.

 

Datoria guvernamentala in zona euro s-a situat la 95,6% din PIB, la finalul primului trimestru din 2022, in scadere usoara fata de 95,7% din PIB la finalul trimestrului anterior, in timp ce in Uniunea Europeana datoria s-a diminuat de la 88,1% din PIB la 87,8% din PIB, arata datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Comparativ cu primul trimestru din 2021, datoria guvernamentala ca procent din PIB a scazut atat in zona euro (de la 100% la 95,6%), cat si in UE (de la 92,3% la 87,8%).

La finalul primului trimestru din 2022, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB in randul statelor membre UE se inregistra in Grecia (189,3%), Italia (152,6%), Portugalia (127%), Spania (117,7%), Franta (114,4%), Belgia (107,9%) si Cipru (104,9%), iar cel mai scazut in Estonia (17,6%), Luxemburg (22,3%), Bulgaria (22,9%), Danemarca (32,9%), Suedia (34,6%), Lituania (40,3%), Letonia si Cehia (ambele cu 42,8%) si Romania (48,4%).

Comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, 19 state membre au inregistrat o scadere a datoriei ca procent din PIB la finalul primului trimestru din 2022, iar opt o crestere. Cresteri au fost in Franta (1,9 puncte procentuale - pp), Italia (1,8 pp), Cipru (1,3 pp), Malta (1,2 pp), Austria (1,1 pp), Cehia (0,8 pp), Ungaria (0,7 pp) si Slovenia (0,4 pp), iar cele mai semnificative scaderi s-au inregistrat in Grecia si Lituania (ambele cu minus 4 pp), Danemarca (minus 3,7 pp), Croatia (minus 2,5 pp), Irlanda si Bulgaria (ambele cu minus 2,2 pp).

Comparativ cu primul trimestru din 2021, datoria guvernamentala ca procent din PIB a crescut in trei state membre: Slovacia (2,6 pp), Romania (1 pp) si Malta (0,4 pp) si a scazut in 24 de tari membre. Cel mai semnificativ declin s-a inregistrat in Grecia (minus 20 pp), Cipru (minus 16,1 pp), Croatia (minus 12,8 pp), Portugalia (minus 12 pp), Slovenia (minus 9,9 pp), Belgia (minus 9,1 pp), Danemarca (minus 7,8 pp), Spania (minus 7,5 pp) si Irlanda (minus 7,3 pp).