Certificarea operatorilor din constructii, impunerea drept criteriu principal la licitatiile publice a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, stipularea unor conditii clare prin care un proiect poate fi modificat in perioada executiei, introducerea contractelor conform modelului FIDIC si corelarea tuturor elementelor legislative din domeniul de proiectare si constructii reprezinta numai cateva din problemele legislatiei specifice care trebuie rezolvate urgent, pentru ca sectorul de profil sa se dezvolte durabil si sa redevina un motor al economiei nationale. Cresterea de 12% din domeniu, raportata pentru primele patru luni ale acestui an de Institutul National de Statistica (INS), reluarea investitiilor private si evolutiile importante ale afacerilor firmelor din bransa sunt cateva semnale care atesta faptul ca industria constructiilor iese din recesiune, insa, cel putin o perioada, activitatea va fi umbrita semnificativ de cei sapte ani de criza, in care principalii indicatori din domeniu s-au redus semnificativ, volumul lucrarilor diminuandu-se de la 15,7 miliarde euro in 2008 la 8,9 miliarde euro in 2014, respectiv cu peste 76% in acest interval. In ceea ce priveste numarul angajatilor din sector, acesta a scazut, in acelasi interval, de la peste 500.000 de persoane la circa 350.000 de salariati (conform datelor INS).

"Chiar daca nu sunt prea multe investitii, firmele de constructii au mari probleme cu indeplinirea angajamentelor. Companiile sunt decapitalizate, iar autoritatile statului sunt cei mai mari datornici de pe piata", a declarat Cristian Erbasu, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), cu ocazia dezbaterii pe tema "Constructii si Infrastructura pentru o Romanie Durabila", ce a avut loc la data de 25 iunie 2015, la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.

Subiectul principal al evenimentului a fost reprezentat de legislatia din constructii, prezentata in mod plastic de Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR): "Asistam la o vulcanizare a unei anvelope care se sparge mai tot timpul. Ne lasa sa parcurgem 1-2 kilometri, dupa care se dezumfla din nou". In opinia arhitectului, in Romania se castiga multi bani din constructii, insa nu in functie de calitate. "Inclusiv sectorul public cauta non-calitate, atat prin achizitii, cat si prin insuficienta sau chiar lipsa cerintelor legate de sustenabilitate. In ansamblu, avem nevoie de o reechilibrare a sectorului de constructii. Lipsa cerintelor de calitate si selectia constructorilor pe criteriul exclusiv al celui mai scazut pret au dus la distrugerea patrimoniului de cladiri al Romaniei. Se construieste fara strategii, in timp ce legislatia din domeniu face doua mari discriminari in ceea ce priveste calitatea: prima se refera la favorizarea mediului urban, in detrimentul celui rural (in ceea ce priveste investitiile), iar cea de-a doua este rezultata direct din insasi legea calitatii in constructii (Legea nr. 10), care stipuleaza numai cerinte minimale", a mai spus Serban Tiganas.

 

Un subiect controversat, dar de actualitate, este cel referitor la trecerea de la criteriul celui mai mic pret la criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere tehnico-economic. Aparent, criteriul de atribuire a lucrarilor publice se va modifica odata cu intrarea in vigoare a Directivei nr. 24/2014, care va inlocui Legea nr. 34/2006 privind achizitiile publice. In acest context, problema pusa de operatorii din constructii se refera la modul efectiv in care se vor atribui contractele pe baza acestui factor. "Criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic a aparut inca de la inceputul anilor '90, insa nu a putut fi aplicat, din cauza lipsei personalului specializat din comisiile de adjudecare. Este nevoie de experti, care, in prezent, nu exista in Romania", a precizat Adriana Iftime, directorul general al PSC. Posibile rezolvari ale acestei probleme propuse de specialistii in constructii ar fi intocmirea unei grile de adjudecare sau implementarea unor metode de tipul standardelor de cost.

 

O modificare importanta ce va fi impusa prin Directiva nr. 24/2014 se refera la certificarea companiilor de constructii. Articolul 64 din noua lege va impune intocmirea unei liste cu operatorii agreati, iar companiile vor putea participa la licitatii numai pe baza unui document eliberat pentru o perioada determinata de timp, care sa inlocuiasca majoritatea documentelor solicitate la licitatii. "Aceasta masura va fi de bun augur pentru operatorii din constructii, insa va fi necesara o perioada in care sa fie testat noul sistem", a explicat Emilia Toader, fondator al societatii de avocatura Toader si Asociatii.

In concluzie, noua legislatie a achizitiilor publice va avea un impact foarte mare asupra mediului de afaceri din Romania, context in care va trebui implementata cu foarte mare grija, intrucat aceasta va reprezenta un precursor pentru relansarea investitiilor si pentru simplificarea cadrului de reglementare, ce se impune pentru asigurarea competitivitatii sectorului de constructii.