Deficitul bugetar dupa primele 6 luni ale anului 2024 a depasit 12,8 miliarde de Euro. Valoarea este cu peste 5 miliarde de Euro mai mare decat in perioada similara din 2023.

Datele publicate de Ministerul Finantelor arata o inrautatire fara precedent a finantelor publice din Romania, astfel incat deficitul bugetar in perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei).

Cu exceptia anului pandemic 2020 (cand deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectiva a inchiderii economiei), finantele publice inregistreaza in prima jumatate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani.

Ca si consecinta, datoria publica raportata de ministerul finantelor s-a situat si ea la un record istoric. La finalul lunii aprilie (pentru care exista date disponibile) datoria publica a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde Euro), si a inregistrat astfel o crestere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde Euro) fata de finalul anului pandemic 2020.

Dinamica deficitului bugetar la finalul primului semestru este reprezentata grafic pentru orizontul ultimilor 10 ani.

Nominal, deficitul bugetar dupa primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decat rezultatul din perioada similara a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioada in care economia a fost afectata grav de restrictiile pandemice.

Majorarea deficitului bugetar in primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei fata de perioada similara din 2023 (+71%) este explicata doar partial de majorarea investitiilor.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finantelor, cheltuielile pentru investitii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat in aceeasi perioada cu doar 13,47 miliarde lei fata de perioada similara din 2023, diferenta de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentand majorarea cheltuielilor generale de functionare a statului, inclusiv majorarea dobanzilor achitate pentru datoria publica a caror plata a ajuns la un maxim istoric inregistrat in primele 6 luni ale unui exercitiu fiscal.

Cheltuielile cu dobanzile au ajuns astfel sa reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).

Raportat la cheltuielile generale de functionare ale statului (339,17 miliarde lei in primele 6 luni), deficitul bugetar inregistrat reprezinta 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce inseamna ca aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectueaza din sume imprumutate: din fiecare 5 lei cheltuiti de stat, unul este imprumutat.

Evolutia in dinamica a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugereaza inrautatirea in continuare a finantelor publice, avand in vedere ca pentru perioada analizata, veniturile bugetare s-au majorat intr-un ritm net inferior (+13,5%) fata de dinamica inregistrata de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au inregistrat o dinamica negativa (-11,7%) fata de perioada similara.

Dimensiunea deficitului in primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel sa reprezinta mai mult decat toate incasarile din TVA pentru aceasta perioada (57,09 miliarde lei) si mult mai mult decat incasarile insumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii si venit si din alte impozite pe venit, profit si castiguri de capital toate acestea generand incasari totale de 42,3 miliarde lei).

Astfel, dimensiunea deficitului bugetar dupa primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indica in mod vadit ca programarea bugetara realizata pentru anul in curs a fost defectuoasa, in conditiile in care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o tinta de 5% din PIB.

In plus, pentru prima data dupa anul pandemic, soldul bugetar al anului curent isi va inversa sensul ajustarilor anuale (ca procent din PIB) inregistrat in perioada 2021-2023. Astfel, dupa 4 ani, deficitul bugetar nu numai ca nu se va diminua ca procent din PIB, dar, urmeaza sa aiba un valoare mai mare, nu doar nominal.

Concluziv, datele semestriale privind executia bugetara arata faptul ca reformele anuntate (e-factura, e-TVA) au avut efecte minimale (daca nu chiar contrare, intrucat rezultatul semestrial s-a degradat fara precedent) si au fost mai degraba de natura sa bulverseze mediul economic din Romania, salariati si angajatori, intrucat, ajustarea fiscala nu s-a produs in ultimii 4 ani si nu pare sa se produca nici in anul 2024. In timp ce in 10 Mai 2024, Guvernul Romaniei isi mentinea tinta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimarile Comisiei Europene este ca deficitul bugetar va atinge 7% din PIB in acest an.

Deja povara deficitului apasa in mod excesiv pe cei corecti si din ce in ce mai mult pe generatiile urmatoare! Cerem Guvernului Romaniei mai multa responsabilitate in politicile fiscale si bugetare, in special in acest an electoral!