Institutul National de Statistica (INS) a publicat estimarile provizorii privind evolutia PIB si a componentelor acestuia in trimestrul al treilea si primele noua luni ale anului curent. Datele confirma estimarile semnal comunicate la jumatatea lunii noiembrie: economia a crescut cu 5,6% trimestru/ trimestru, pe fondul eliminarii graduale a restrictiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare, relansarii Zonei Euro (principalul partener economic) si resimtirii mix-ului relaxat (fara precedent) de politici economice in implementare, la nivelul UE si pe plan intern.

In dinamica an/ an PIB-ul a scazut cu 6% in T3, o evolutie in ameliorare dupa ajustarea cu 10,3% din T2.

Se evidentiaza, insa, majorarea investitiilor productive cu 2,3% an/ an, sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare, potentialul ridicat de dezvoltare din economia interna si perspectiva implementarii programelor lansate recent de Uniunea Europeana (Next Generation si cadrul financiar multianual 2021-2027). Continuarea climatului investitional pozitiv in pofida persistentei crizei sanitare exprima premise pentru o tranzitie rapida de la ciclul economic post-criza la cel post-pandemie.

Pe de alta parte, consumul gospodariilor populatiei (principala componenta a PIB) s-a ajustat cu 4% an/ an in T3, dat fiind ca persistenta pandemiei a determinat mentinerea unor restrictii si cresterea ratei de economisire. De asemenea, variatia stocurilor a avut o contributie de -2,5 puncte procentuale la ritmul anual al PIB trimestrul trecut. Nu in ultimul rand, consumul public a stagnat, iar cererea externa neta a avut o contributie de -1,7 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din T3 (pe fondul scaderii exporturilor cu 8,3% an/ an, ajustare mai severa comparativ cu cea inregistrata de importuri, de 3,4% an/an).

Astfel, in perioada ianuarie-septembrie 2020 economia Romaniei a scazut cu 5,1% an/ an, pe fondul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent in perioada postbelica, partial contrabalansate de implementarea unui mix relaxat de politici economice. Consumul gospodariilor populatiei s-a ajustat cu 4,8% an/an, evolutie determinata de deteriorarea climatului din piata fortei de munca, incertitudinea indusa de persistenta crizei sanitare (factori care au condus la cresterea ratei de economisire) si restrictiile implementate pentru contracararea acesteia. De asemenea, variatia stocurilor a avut o contributie de -1,6 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din perioada ianuarie-septembrie.

Pe de alta parte, consumul public a crescut (contributie de 0,5 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB), in contextul implementarii de politici fiscal-bugetare si de venituri relaxate. Se evidentiaza insa majorarea investitiilor productive cu 4,2% an/an la noua luni din 2020, evolutie care exprima premise pozitive pentru dinamica economiei in trimestrele urmatoare.

Nu in ultimul rand, cererea externa neta a avut o contributie de -2 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB, pe fondul scaderii exporturilor cu 12,8% an/an (dat fiind ca incidenta pandemiei a reprezentat un soc pentru comertul international) (importurile s-au diminuat cu doar 7,5% an/an).

Analiza din perspectiva ofertei agregate evidentiaza cresterea inregistrata de sectoarele tranzactii imobiliare, IT&C si constructii cu ritmuri anuale de 0,3%, 10,3%, respectiv 12,6% in perioada ianuarie-septembrie. Pe de alta parte, sectorul primar si industria s-au ajustat cu 23,2% an/an, respectiv 11,1% an/an la noua luni din 2020.

In scenariul macroeconomic central BT ne asteptam la cresterea economiei cu un ritm mediu anual de 2,5% in perioada 2020-2022, intr-o evolutie determinata de majorarea investitiilor productive cu o dinamica medie anuala de 5,8%, sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare, implementarea programelor Next Generation si cadrului financiar multianual 2021-2027 si potentialul de dezvoltare a infrastructurii critice.

Consideram ca Romania a depasit punctul critic al socului indus de incidenta crizei sanitare si se afla la inceputul unui nou ciclu economic, perspectiva sustinuta si de evolutiile macro-financiare recente (externe si interne).