La data de 2 noiembrie 2017, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) - institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a revizuit datele incluse in documentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2017-2021" in conformitate cu noile realitati economice si tinand cont de unele date statistice legate de fiscalitate, elaborand varianta de toamna (2017) a studiului, conceput pentru proiectul de buget al anului viitor. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul lui 2017 se preconizeaza o sporire reala de 6,1% (fata de 5,6% in documentul anterior si, evident, mai semnificativa comparativ cu saltul evaluat la 4,8% din 2016). In contextul actual, chiar daca se mai observa anumite incertitudini, cu precadere legate de marile proiecte de infrastructura si de finantarea acestora, nu este surprinzator faptul ca o sporire de amploare relativ redusa a valorii adaugate brute (VAB) ar putea fi inregistrata in acest an in ramura de constructii (+1,5% fata de 2016, cand se estimeaza ca s-ar fi consemnat +1,8%), dar pe termen mediu sectorul respectiv poate deveni singurul in care se va remarca o recuperare accelerata a pierderilor, cu salturi ale VAB ce depasesc, din 2018, toate celelalte domenii economice. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia se vor remarca in 2017 atat in domeniul tertiar sau al serviciilor (+6,4%), respectiv in agricultura (+4,2%), in timp ce, daca se are in vedere contributia sa importanta la PIB, industria va fi primul domeniu unde se va inregistra o sporire sustenabila (+7,8%), dupa majorarea de +1,8% preconizata pentru anul trecut. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului, bazate si pe unele date statistice, fiind, dupa cum s-a aratat anterior, utilizate la redactarea proiectului de buget ce va fi adoptat pentru 2018. "Cresterea VAB din constructii la nivelul lui 2017 se datoreaza primordial majorarii indicatorului productiei, cu +1,3%, dupa ce in 2016, la acest capitol, ar fi avut loc un progres de +1,8%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PIB (exprimate in puncte procentuale), in acest an industria va avea un aport de +1,8%, agricultura de +0,2%, constructiile de +0,1%, serviciile - in total de +3,7%, iar impozitele nete pe produs de +0,4% la cota de majorare generala, de +6,1%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2016-2021 PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +4,8% in 2016, +6,1% in 2017, +5,5% in 2018, +5,7% in 2019, +5,7% in 2020 si +5% in 2021, unele cote fiind modificate in sens pozitiv fata de cele din varianta preliminara de toamna (2017), data publicitatii in septembrie a.c.", se arata in documentul CNP.

Dupa rezultatele considerate a fi relativ optime din 2017, la nivelul lui 2018 ramura constructiilor ar putea redeveni unul din principalele motoare ale economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2021, cu niveluri superioare anumitor domenii economice, mai precis de +7%, +7,2%, +7,7% si +7,1%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+6,8%, +7%, +7,4% si +7%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la praguri relativ constante (pornind de la pragul de +0,1% pentru anii 2016 si 2017), astfel incat pentru intervalul 2018-2021 acest indicator va ajunge la +0,4%, cu o exceptie (respectiv, +0,5% in anul 2020). Contributiile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice serviciilor (cu un aport cuprins intre +3,2% pana la +3,7%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,4% in 2017 si in fiecare an ce a mai ramas din intervalul analizat, cu exceptia momentului 2021, cand contributia va fi de +0,3%). In acelasi timp, a doua forta economica din acest punct de vedere, dupa servicii, va fi cu siguranta industria, ce va avea contributii la cresterea reala a PIB situate de la +1% pana la +1,3%, in timp ce agricultura va avea un aport mai redus in acest sens (de +0,2% in acest an, apoi de +0,1% pentru restul perioadei prognozate, evidentiindu-se chiar contributii nule in 2020 si 2021). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale, dar rotunjite, ceea ce ar putea genera unele neconcordante la insumare), expertii CNP sustin ca, daca in 2016 sectorul de constructii a reprezentat 6% din PIB, in 2017 ar putea detine aceeasi cota (de 6%), iar in intervalul 2018-2021 va conta cu 6,1%, 6,2%, 6,3% si 6,4%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 57%-58% in sectorul tertiar si de 23% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive minime anul trecut (+0,7%) si o stagnare in acest an (0%), se va instala un trend ceva mai accelerat de recuperare a pierderilor (circa +4,7% in 2018, +4,2% in 2019, +3,5% in 2020 si +3,2% in 2021). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, dupa aprecierea de +1,5% din 2016 si o eventuala majorare relativ solida consemnata in acest an (+6,5%), ajungandu-se la niveluri medii anuale de +4,5%, +3,5%, +2,7% si +2,4% pentru perioada 2018-2021.

Un capitol separat al noii prognoze, realizat de CNP in colaborare cu Institutul National de Statistica (INS), se refera la evolutia volumului lucrarilor de constructii in intervalul de referinta, exprimata tot ca serie bruta pentru anul de baza 2010, insa, spre deosebire de unele versiuni precedente si in concordanta cu varianta preliminara de toamna, actuala cercetare pentru proiectul de buget evidentiaza si modificarile procentuale fata de anul anterior. Informatiile se refera atat la dinamica volumului lucrarilor in total, cat si pe elemente de structura si pe tipuri de constructii, comparativ cu anul 2010, dar procentele reflecta si cresterea sau scaderea in raport cu fiecare an anterior. Datele exhaustive vizeaza perioada 2016-2021, observandu-se ca, dupa cresterea sustenabila din 2015 (de +10,4% in total), reliefata in unele documente anterioare ale CNP, 2016 a reprezentat primul an de reluare a scaderii (cu -4,8%, din care -2,7% in cazul lucrarilor de constructii noi, -23,5% la cele de reparatii capitale si +1,5% la procedurile de intretinere si reparatii curente). Pe obiecte de constructii, insa, micsorarea in volum de -4,8% din 2015 a fost cauzata exclusiv de diminuarea investitiilor statului, ceea ce a dus la un regres neasteptat al volumului lucrarilor de infrastructura. Astfel, in urma cu 12 de luni, pe tipuri de constructii, lucrarile la imobile s-au majorat in medie cu +4,4% (respectiv cu +12,1% la cladirile rezidentiale, pentru ca la cele nerezidentiale a avut loc un salt mai ponderat, de +1,1%), in timp ce, in cazul constructiilor ingineresti, descresterea a fost de -11,2%.

Situatia din 2017 ar putea indica o continuare a trendului descendent (calculat si pe baza informatiilor statistice disponibile in momentul actual, care nu sunt deloc incurajatoare), de vreme ce, potrivit CNP, volumul lucrarilor de constructii va scadea cu -3,5%, reflectand fluctuatii in marje de +4,7% la constructiile noi si -17,7% in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente, iar in cazul reparatiilor capitale (ca principale elemente de structura) se estimeaza tot o depreciere drastica (-14,9%). In schimb, pe tipuri de constructii, se prevede o reducere fara echivoc a volumului lucrarilor pe segmentul ingineriei civile (-15,5%), iar investitorii privati au sustinut piata anul trecut, intrucat la procedurile ce presupun constructia de cladiri s-ar putea remarca o crestere de +11,3%, rezultata, de fapt, ca urmare a majorarii de +50,5% pe segmentul rezidential, deoarece pe piata imobilelor cu alta destinatie fata de cea de locuinta ar fi avut loc un regres (-7,6%). In intervalul 2018-2020, dupa cum s-a aratat anterior, volumul lucrarilor de constructii urmeaza sa sporeasca, in medie, intr-un ritm de +6,8%, +7%, +7,4% si 7,6%, cele mai dinamice, ca elemente de structura, urmand sa fie constructiile noi (+7,3%, +7,5%, +7,8 si +8%), respectiv procedurile de intretinere si reparatii curente (+7,2%, +7,4%, +7,7% si +7,9%), intrucat cele de reparatii capitale (cu o valoare adaugata mai mare) vor progresa la niveluri aflate sub medie (+3%, +3,3%, +3,6% si +3,7%). Pe tipuri de constructii, lucrarile la cladiri nu vor mai regresa (ca in 2015), ci dimpotriva, se vor majora cu +11,3% in 2017, apoi, in ordine, cu +7%, +6,7%, +7% si +7,1%. Segmentul rezidential ar trebui sa-si revina intr-un ritm ceva mai alert, cu sporiri anuale de +50,5%, +9,2%, +8,2%, +7,8% si +7,9% in perioada 2017-2021, iar cel nerezidential va frana, practic, parcursul acestui domeniu, cu fluctuatii succesive de -7,6%, +5,2%, +5,5%, +6,3% si +6,4% intre anii 2017 si 2021. Este tot mai clar faptul ca o eventuala crestere succesiva in ramura de constructii, asa cum prognozeaza CNP in varianta de toamna pentru proiectul de buget (din noiembrie 2017), nu va putea avea loc fara o implicare mai puternica a statului, ca autoritate contractanta, astfel incat pentru lucrarile de infrastructura (constructii ingineresti) se prevad dinamici diferite, dupa scaderile de -11,2% din 2016 si -15,5% din 2017, urmand, pana in 2021 inclusiv, salturi estimate ceva mai precaut ca in documentele anterioare, de +6,6%, +7,3%, +7,8% si +8,2%. Pentru informatii suplimentare, www.cnp.ro, iar pentru a descarca documentul in forma completa, click aici!