Sectorul constructiilor ar putea inregistra o crestere de 7% in acest an, urmata de o evolutie de +9,6% in 2024, potrivit celei mai recente proiectii publicate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) - Prognoza de primavara 2023. Institutia a revizuit in sens pozitiv predictia anterioara, din luna februarie 2023, cand estima o evolutie de +6,2% a sectorului local de constructii, pentru acest an. Prognoza pentru 2023 este sustinuta in special de componenta constructiilor ingineresti, stimulata de absorbtia fondurilor europene. Preturile din constructii ar urma sa creasca, in acest an, cu 11,5%, dinamica acestora urmand a se atenua, in anii urmatori, la +5,2% in 2024, +3,3% in 2025, respectiv la +2,7% in 2026, ca urmare a scaderilor cotatiilor materiilor prime, inclusiv energie. 

Noile estimari au fost elaborate in contextul in care CNSP mentine neschimbate estimarile din versiunile de toamna 2022 si iarna 2023 asupra evolutiei produsului intern brut, operand ajustari descendente in ceea ce priveste inflatia pentru anul curent si la nivelul anului urmator. Avansul economic prevazut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflatii inca ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la imbunatatirea estimarilor. Per ansamblu, constructiile si serviciile vor performa in anul curent, avand cresteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioara (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), insa aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectata de disfunctionalitati in lanturile de aprovizionare si de o cerere externa moderata.

In ceea ce priveste celelalte sectoare economice contributoare la PIB, pentru agricultura se prognozeaza, in conditii climatice favorabile acestui sector, o crestere cu 10,6%, dupa ce in anul anterior productia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice. Activitatea din industrie se va restrange sub impactul preturilor inca ridicate la energie electrica si gaze, sectoarele energointensive inregistrand si in acest an contractii de activitate. In acest context, a fost operata o revizuire negativa a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o crestere de 0,6% la o reducere cu 0,2% in scenariul actual.

 

 

Piata locala a constructiilor a inregistrat o crestere de 11,2% in 2022, comparativ cu nivelul din 2021, cand a consemnat o contractie de 8,1%. Pentru anul in curs, prognoza actualizata prevede o crestere de +7%, ce va fi urmata de o majorare de +9,6% in 2024, +10% in 2025 si +8% in 2026. In medie, sectorul va inregistra o crestere medie anuala de +8,6% in intervalul 2023-2026. Activitatea din domeniu se va situa peste nivelurile din celelalte sectoare contribuitoare la PIB, precum industria (crestere medie anuala de +3,27%), agricultura (+4,8%, evolutie medie) sau serviciile (+4,2%, medie in 2023-2026).

Evolutia semnificativa a sectorului de constructii este prognozata pe baza investitiilor din PNRR, dar si de masurile guvernamentale anuntate in directia majorarii investitiilor.

In termeni valorici, la finalul anului 2022 piata de constructii inregistra, potrivit CNSP, o valoare adaugata bruta (VAB) la preturile din 2021 de 81,8 miliarde lei (aproximativ 16,6 miliarde euro). Productia din domeniu a fost evaluata la 236,2 miliarde lei, iar consumul intermediar, la 154,5 miliarde lei.

In 2023, productia din constructii ar urma sa ajunga la 292,2 miliarde lei preturi curente (din 2022), din care 196,4 miliarde lei reprezinta consumul intermediar si 95,8 miliarde lei (19,4 miliarde euro), valoarea adaugata bruta. Productia din constructii ar urma sa se majoreze si in anii urmatori, pentru 2026 (orizontul cel mai indepartat al analizei) prognoza indicand o valoare de 462,2 miliarde lei preturi curente (din 2025), un consum intermediar de 311,7 miliarde lei, respectiv o valoare adaugata bruta de 150,5 miliarde lei (30,5 miliarde euri), nivel aproape dublu fata de cel inregistrat anul trecut.

In 2022, contributia sectorului de constructii la cresterea reala a PIB a fost de 0,7%, iar aceasta ar urma sa evolueze, anual, in urmatorii patru ani, la 0,4% in 2023, 0,6% in 2024, 0,7% in 2025 si 0,6% in 2026.

In 2022, sectorul de constructii a avut o pondere de 6,4% in PIB, aceasta urmand sa se majoreze, anual, la 6,7% in 2023, 7% in 2024, 7,3% in 2025, respectiv la 7,5% in 2026.

 

Prognoza de primavara a CNSP indica o crestere bruta de 7,4% a volumului lucrarilor de constructii in 2023, dinamica fiind estimata sa se accentueze in 2024, cand ar putea fi inregistrata o majorare de 9,6%, dar si in anii urmatori: +10% in 2025 si +8% in 2026.

Pe elemente de structura, productia din constructii va inregistra, in 2023 o crestere de 7,3% la constructiile noi, de +11,6% la lucrarile de reparatii capitale si de +5,8% la cele de intretinere si reparatii curente. Pentru 2024, estimarile indica majorari pe toate segmentele, respectiv +10,7% la constructiile noi, +7,8% la lucrarile de reparatii capitale si +7,1% la cele de intretinere si reparatii curente.

 

 

Pe tipuri de constructii, prognoza indica, pentru 2023, o crestere de 5,7% pe componenta de cladiri (+3,9% la imobilele rezidentiale, +7,2% la cele nerezidentiale) si o evolutie de +9,4% a constructiilor ingineresti, ce includ si lucrarile de infrastructura publica. In 2024, constructiile de cladiri sunt estimate sa creasca cu 6,7% (+6,9% rezidentiale si +6,5% nerezidentiale), in timp ce constructiile ingineresti ar urma sa creasca cu 12,9%.

 

 

 

Conform celor mai recente date publicate de Fondul Monetar International, citate de CNSP, cresterea economica la nivel global in acest an poate ajunge la 2,8%, urmata de o usoara majorare pana la 3% in 2024. Scenariul de baza este caracterizat de mentinerea unor politici monetare restrictive in vederea temperarii inflatiei, deteriorarea pietelor financiare, continuarea conflictului din Ucraina si extinderea fragmentarii geo-economice. Statele din zona Euro vor avansa moderat cu 0,8% in 2023, ca urmare in special a ajustarii estimarilor de crestere economica in Spania (+0,4 puncte procentuale, pana la 1,5%) si Italia (0,1 puncte procentuale, pana la 0,7%). Pentru economia Germaniei, principalul partener al Romaniei in industrie, se estimeaza o usoara recesiune in acest an (-0,1%) urmata de o revenire cu 1,1% in 2024.

Economia romaneasca va avansa cu 2,4% in 2023 si va accelera pana la 3,7% anul urmator. In ceea ce priveste evolutia preturilor de consum in Romania, estimarile FMI pentru acest an au fost revizuite usor in jos pana la 10,5%, dupa care se asteapta ca inflatia sa revina pe un trend descendent, pentru anul 2024 preturile fiind prognozate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se poate imbunatati pana la (7,9%-7,7%) din PIB in perioada 2023-2024. Rata somajului va ramane la un nivel asemanator celui din anul trecut (5,6%), urmand a se diminua usor in 2024 (5,4%). Potrivit Bancii Mondiale, dinamica economiei in Romania va incetini la 2,6% in 2023 si se va indrepta spre o medie de 4% in 2024-2025, fiind influentata de mai multi factori, printre care efectele de propagare a razboiului din Ucraina care au impact asupra economiei europene, inflatia de baza persistenta si volatilitatea suplimentara a preturilor la energie si la produse alimentare. Capacitatea Romaniei de a absorbi eficient fondurile UE va fi esentiala pentru o redresare durabila, verde si favorabila incluziunii. Fondurile considerabile si reformele structurale asociate ar trebui, de asemenea, sa atenueze partial impactul ratelor mai mari ale dobanzilor si pe cel al incertitudinii asupra investitiilor private. Comisia Europeana urmeaza sa publice la mijlocul lunii mai prognoza de primavara, dupa ce in editia de iarna estimarea cresterii economice in 2023-2024 pentru Romania a fost revizuita ascendent la 2,5%-3,0%.

 

 

Riscurile au devenit mai echilibrate in ultimele luni, dar incertitudinile induse de situatia geopolitica tensionata vulnerabilizeaza perspectivele pe termen mediu, pe masura ce economia globala se ajusteaza dupa socurile din perioada 2020-2022 si recentele tulburari din sectorul financiar. Predomina inca ingrijorarile legate de recesiune, iar inflatia se poate dovedi a fi mai persistenta decat asteptarile, determinand continuarea inaspririi politicii monetare.

O escaladare a razboiul din Ucraina ar putea declansa reinnoirea crizei energetice in Europa desi riscul aprovizionarii cu energie este unul redus. O eventuala segmentare a pietelor financiare, comerciale si de marfuri in blocurile regionale ar putea duce la un nou val de intreruperi de productie si la preturi mai mari pentru marfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanturile de aprovizionare.

 

Cele mai recente statistici releva faptul ca inflatia s-a incadrat in primul trimestru al anului pe un trend descendent, ajungand in luna martie la o rata anuala de 14,5%. Presiunile inflationiste au continuat sa se manifeste din partea preturilor bunurilor alimentare (+21,6%), in timp ce la grupa marfurilor nealimentare cresterile de pret s-au situat sub medie (+11,1%), evolutie favorizata de reducerea preturilor la carburanti (-2,3% martie 2023/martie 2022), concomitent cu scaderea cotatiilor internationale ale petrolului. Preturile grupei de energie electrica, gaze si incalzire centrala se mentin inca ridicate (+35,3%) exercitand efecte nefavorabile asupra ratei anuale totale. Tarifele pentru servicii destinate consumatorilor casnici au continuat insa sa se majoreze ajungand in luna martie la o crestere anuala de 10,8%. Evolutiile sectoriale, conform celor mai recente date privind indicatorii cu frecventa ridicata, indica, in medie, o incetinire la nivelul unor activitati, cum ar fi industria si serviciile pentru intreprinderi, comparativ cu evolutia anticipata in prognoza anterioara. 

 

 

In contextul actual, perspectivele de redresare solida a industriei raman rezervate tinand cont de continuarea conflictului din Ucraina si de sanctiunile asociate, de mentinerea unui ritm ridicat al preturilor produselor energetice cu impact nefavorabil asupra costurilor de productie, cat si de intreruperile din lanturile globale de aprovizionare. La acestea se adauga si persistenta unei cereri externe scazute, cauzata de incertitudinile evolutiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai Romaniei, care afecteaza industria manufacturiera.

De altfel, productia industriala s-a contractat cu 5% in primele doua luni din 2023 comparativ cu perioada similara a anului 2022, intr-un ritm mai accentuat cu 0,6 puncte procentuale fata de cel din trimestrul IV 2022 (-4,4%). Evolutia s-a datorat incetinirii activitatii in productia si furnizarea de energia electrica si termica, gaze, apa calda (-12,3%), in conditiile unei cereri reduse din partea populatiei si industriilor energofage, si in industria prelucratoare (-3,9%), in timp ce productia din industria extractiva a avansat cu (1,2%).

Cele mai mari dificultati continua sa se manifeste in ramura chimiei care a inregistrat o diminuare cu 20,4% a volumului productiei in perioada analizata, in metalurgie (-37,2%), sector care s-a mentinut in teritoriu negativ in ultimele 12 luni, evolutie similara fiind inregistrata si in industria de prelucrare a lemnului (-27,8%).

Rezultate favorabile s-au inregistrat in sectorul de constructii, dupa primele doua luni avansul ajungand la 9%. Pe elementele de structura cresterea a fost sustinuta de reparatiile capitale (+19,5%) si constructiile noi (+13,1%), in timp ce lucrarile de intretinere si reparatii curente s-au redus in volum cu 6,6%. Analiza pe obiecte de constructii releva o activitate sustinuta in cazul constructiilor ingineresti (+21%), evolutie ce se coreleaza cu cea a cheltuielilor cu investitiile de la bugetul de stat (care include cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe). Conform raportului privind executia bugetara in primele doua luni din 2023, aceste cheltuieli s-au majorat cu 85,8%, cresterea fiind sustinuta de cheltuielile de investitii din fonduri externe, care au fost de peste 2,5 ori mai mari. Majorarea lucrarilor de constructii s-a inregistrat si in cazul cladirilor nerezidentiale (+3,6%), in timp ce pentru cladirile rezidentiale contractia lucrarilor a fost de 1,3%, in conditiile majorarilor succesive ale dobanzilor la creditele imobiliare si a erodarii puterii de cumparare a populatiei.

Deficitul contului curent al balantei de plati externe a inregistrat in primele doua luni ale anului 2023 o valoare de 2,61 miliarde euro, cu 17,1% mai putin fata de aceeasi perioada a anului precedent. Corectia deficitului s-a datorat reducerii pierderii inregistrata de balanta comerciala cu 130 milioane de euro, dar si contributiei pozitive a soldului serviciilor cu un excedent de 1,97 miliarde euro, provenit, in principal, din serviciile de telecomunicatii, informatice si informationale (845 milioane de euro) si cele de transport (791 milioane de euro).

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata s-a majorat de la 1 ianuarie 2023, conform H.G nr. 1447/2022, la 3.000 lei, cu 17,6% mai mult decat nivelul inregistrat in anul precedent. In acest context, realizarile de productie obtinute in unele activitati, dar si faptul ca peste 20% din salariati beneficiaza de salariul minim, au condus la cresterea castigului salarial mediu brut cu 13,1% in ianuarie-februarie 2023. Corespunzator, in termeni reali, castigul salarial net a cunoscut o diminuare cu 0,4%, dar care va trece in teritoriu pozitiv in urmatoarea perioada, pe masura ce inflatia va scadea gradual.