Dincolo de repercusiunile razboiului din Ucraina, inasprirea monetara globala si constrangerile multiple asupra cresterii chineze releva o perspectiva sumbra. Pe termen scurt, economia pare sa se instaleze intr-un regim de „stagflatie”, in care stagnarea economica si preturile in crestere rapida coexista. Intre timp, posibilitatea unei recesiuni globale devine din ce in ce mai clara.

In acest context, Coface a realizat revizuiri generale in sens descendent ale previziunilor de crestere a PIB-ului si ale evaluarilor sectoriale si de tara.

Opt tari, inclusiv Italia, Danemarca, Elvetia, Egipt si Chile, au fost evaluate in jos dupa 19 retrogradari anuntate in trimestrul al doilea.

Un numar de 49 de retrogradari sectoriale evidentiaza deteriorarea clara a conditiilor din sectoare sensibile la ciclul economic, cum ar fi constructiile, metalele si lemnul, dintr-o varietate de zone geografice.

 

Cele mai multe dintre riscurile mentionate in publicatiile anterioare Coface s-au materializat:criza energetica din Europa, inflatia persistenta si inasprirea monetara agresiva. Acestea au contribuit larevizuirea in a jos a cresterii economice mondiale in 2023: cu un estimat de sub 2%similar anilor 2001, 2008, 2009 si 2020.

In timp ce previziunile de crestere au fost revizuite negativ pentru toate regiunile din lume,Europa este tinta celor mai grele perspective, cu o recesiune care pare inevitabila in toate principalele economii in iarna ce urmeaza. Intr-adevar, criza energetica se intensifica sibatranul continent se pregateste pentru o sobrietate „impusa”.Fie ca aceasta va lua forma unei reduceri „voluntare” (suspendarea activitatilor neprofitabile din cauza costurilor energiei) sau a unei rationalizari decretate de guverne,scaderea consumului de energie se va traduce neaparat printr-o productie mai mica si un declin al PIB-ului. Amploarea declinului va depinde in mare masura de severitatea iernii, iar Germania, principala putere industriala a continentului, va fi vizata in mod special din acest punct de vedere.

In consecinta,majoritatea retrogradarilor de risc de tara in acest trimestru se refera din nou la economiile europene.Sunt anuntate 6 retrogradari suplimentare, in special pentru 3 tari in care riscul a fost considerat inca foarte scazut: Danemarca, Elvetia si Luxemburg. Doar Norvegia, producator de gaze, beneficiaza de o mai buna evaluare a riscurilor.

In fata perspectivei unor preturi globale ridicate la energie,aproape jumatate din cele 49 de retrogradari ale evaluarilor sectoriale se refera la industrii mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice, hartia si metalele. Totusi, spre deosebire de trimestrul precedent, cand majoritatea acestor evaluari in jos s-au inregistrat in principal in Europa,de data aceasta sectoarele au fost retrogradate si in majoritatea economiilor asiaticesi in Africa de Sud.

 

Ultimele luni au confirmatmaterializarea unei inflatii persistente ridicate si tot mai raspandite in economiile avansate si emergente.

In acest context,principalele banci centrale raman ferme in luarea de masurisi majoritateaau revenit la niveluri cheie ale ratei dobanzii nevazute in ultimul deceniu. Fed, de exemplu, si-a majorat rata cheie de 3 ori la rand cu 75 de puncte de baza in vara anului curent. Aceasta agresivitate duce la cresterea inaspririi monetare in alte tari - in special in tarile emergente - pentru a opri deprecierea monedelor lor fata de USD.

O astfel de inasprire a conditiilor monetare si financiare, daca ar continua in ritmul actual, arameninta in mod evident cresterea globala si stabilitatea financiara.

Trei banci centrale emergente continua sa urmareasca politici monetare in contracurent: Rusia, Turcia si China.Autoritatile monetare chineze au redus unele rate ale dobanzilor de referinta pentru a sustine activitatea ca raspuns la confirmarea unei incetiniri accentuate a economiei. Aceasta continua sa fie afectata de strategia zero-COVID, de seceta severa din vara si de criza din sectorul imobiliar. Problemele sectorului imobiliar, despre care se estimeaza ca reprezinta 30% din PIB, vor contribui la o crestere mai slaba a Chinei cu mult sub standardele din ultimele decenii, in 2022 (3,2%) si 2023 (4,0%), generand o incetinire economica brusca.

Inasprirea monetara pe scara larga afecteaza in mod clar perspectivele pentru sectorul global al constructiilor. Preturile metalelor industriale si ale lemnului au scazut constant in ultimele luni cu 20% si, respectiv, 60% de la inceputul anului, ceea ce a determinat Coface sa declaseze aceste sectoare in mai multe zone geografice.

 

In timp ce bancile centrale sunt hotarate sa combata inflatia cu „orice este nevoie”, multe se confrunta cu un conflict de obiective cu politica fiscala a tarii/regiunii lor. Guvernele nationale, luptand impotriva scaderii activitatii, au multiplicat intr-adevar masurile de sustinere a puterii de cumparare a gospodariilor si a fluxului de numerar corporativ.Rezultatul va fi un cocktail potential exploziv pentru finantele publice: un deficit public in crestere si costuri de finantare mai mari.