Concordia a trecut in revista programele de guvernare ale partidelor care vor ca de luni sa reprezinte Statul, ca partener de dialog social. Evaluarea vizeaza economia, in general, si piata muncii, in particular, subiectele care reprezinta bazele unei Romanii moderne si sanatoase. Ramanem parteneri de dialog oricui ar castiga alegerile, pentru ca dialogul este cel mai sanatos fel de a creste.

Am remarcat in toate programele si ne-a placut ca fiecare partid isi propune ca obiectiv sa continue dezvoltarea economica, care sa se traduca in salarii si profituri mai mari, acestea la randul lor insemnand venituri bugetare in crestere din care se pot finanta importante proiecte publice.

Ce nu ne-a placut, in calitate de partener social, este ca niciunul dintre programe nu vorbeste despre dialogul social si despre Consiliul Economic si Social (CES). Faptul ca CES este absent din toate programele de guvernare vorbeste, pe de o parte, despre aparenta irelevanta a unei institutii al carei rol ar trebui sa fie prezenta, la aceeasi masa, a sindicatelor, patronatelor si societatii civile pentru a-si exprima opiniile (prin avize) asupra legislatiei propuse de catre Parlament sau de catre Guvern. Recunoastem ca, de-a lungul anilor, nici cele trei parti nu au facut tot ce era de facut pentru a creste profilul unei institutii constituite prin Constitutie, dar nici partidele politice nu si-au manifestat interesul pentru dialog si colaborare. Din punctul nostru de vedere a venit vremea reformei dialogului social in sensul acordarii atentiei necesare si seriozitatii cuvenite.

In acelasi spirit, credem ca trebuie modernizat dialogul social si implicarea partenerilor sociali. Avem nevoie de digitalizarea dosarelor de reprezentativitate si conectarea lor la Revisal pentru a creste legitimitatea partenerilor. Trebuie ca autoritatile publice centrale si locale sa respecte Legea Dialogului Social si sa ofere timp si spatiu de consultare si, nu in ultimul rand, Guvernul si Parlamentul trebuie sa tina cont de opiniile partenerilor sociali, exprimate prin avize, chiar si consultative, si sa incurajeze dialogul, colaborarea si respectul reciproc. Nu mai putin lipsit de importanta e si faptul ca noi, partenerii sociali trebuie sa ne modernizam si sa investim in dezvoltarea capacitatii de a reprezenta vocea membrilor in numele carora ne exprimam, ceea ce dorim sa vedem si din partea partidelor politice care trebuie sa fie deschise unui dialog real, constructiv si nu doar bifat ca a avut loc.

In continuare departe trecem in revista programele de guvernare ale partidelor in ordinea scorurilor pe care le-au obtinut la precedentele alegeri.

Apreciem atentia catre granturi oferite IMM-urilor si companiilor desi, aici, am simti nevoia unor criterii mai clare de evaluare. Imprumuturile pentru companii strategice pot fi „cheie” de dezvoltare atata vreme cat nu sunt irosite pentru mentinerea in viata a unor companii depasite de progresul tehnologic si inovare. Ar fi cu adevarat interesant daca ar putea primi imprumuturi companii din zona de tehnologie care au potential de „unicorni”. Binevenita este si schema propusa pentru retehnologizarea companiilor locale si pentru sprijinirea transferului de tehnologie de la companiile straine.

Digitalizarea sistemelor publice ca masura de scadere a cheltuielilor este intr-adevar ceva ce nu mai poate astepta si ne bucuram sa gasim aceasta masura in programele tuturor partidelor politice pentru ca, din multe puncte de vedere, toate sunt responsabile pentru acest proces intarziat nepermis de mult in Romania.

In zona pietei muncii, sustinem majorarea stimulentului pentru reinsertie in munca ca si voucherele pentru reconversie profesionala. In privinta reconversiei, s-ar putea dovedi problematic faptul ca majoritatea cursurilor sunt neacreditate pentru ca partidele au ignorat de-a lungul timpului si reforma comitetelor sectoriale care sunt responsabile de standardele profesionale. Apreciem ca fiind binevenite programele pentru stimularea angajarii somerilor ca si programul „A doua sansa”, mai ales in contextul efectelor crizei COVID-19. Programul vorbeste despre adaptarea legislatiei privind dialogul social la noile realitati provocate de pandemie, ceea ce poate fi benefic. Ca orice legislatie si aceasta are nevoie de modernizare. In acelasi timp, PSD a sustinut in actualul Parlament multe modificari ale Legii Dialogului Social care sunt anacronice si ne duc inapoi, nu inainte. Nu in ultimul rand sustinem un invatamant profesional si tehnic adaptat cerintelor de pe piata muncii, discutat cu partenerii de dialog social.

Ne-am bucura sa vedem ca, de acum inainte, asa cum propune PSD, se va introduce obligativitatea atat pentru Consiliul Legislativ, cat si pentru initiator/legiuitor ca, in cadrul procesului de avizare/legiferare, sa identifice, sa indice si sa propuna masuri legislative in actele normative care necesita corelare legislativa cu proiectul supus aprobarii, cu consultarea partenerilor sociali si a partilor implicate.

Programul “Investim in locuinte de serviciu“ – porneste de la premisa ca lipsa mobilitatii interne este generata de problema locuintelor. In primul rand, lipseste infrastructura pentru un timp rezonabil de deplasare. Apoi, masura ar presupune subventionarea intr-un sector care este in plina expansiune (nu s-a oprit nici in perioada pandemiei) si care ar putea vedea modificari sistemice post pandemie (ex. Generalizarea telemuncii si transformarea unora dintre cladirile de birouri in exces in blocuri de locuinte).

Bonusul de performanta in sectorul public, pentru somerii angajati, nu poate functiona in absenta reformei AJOFM in sensul personalizarii serviciilor acordate.

Program Start-up pentru studenti (pag 31) – studiile arata ca au sanse mai mari de supravietuire start-up-urile unor persoane cu experienta, astfel ca granturile ar trebui alocate preponderent catre acestia. Subzista prea mult acest mit al studentului care fondeaza o companie de succes global. In schimb, pentru a capata experienta si dobandi spirit antreprenorial, fondurile ar fi mai eficient investite in alte tipuri de programe pentru studenti – competitii de idei cu premii, proiecte mixte in companii, programe de mentorat si practica, laboratoare de dezvoltare de servicii si produse in universitati, etc.

In privinta majorarii anuale a salariului minim, am prefera sa vedem mai multa greutate data partenerilor sociali in a agrea aceste cresteri, tinand cont de toata complexitatea economiei, si mai putin ca acesta sa fie stabilit prin decizie politica, mai ales una asumata cu atat de mult timp in avans de momentul implementarii si care nu tine cont de ceea ce s-ar putea intampla in economie. La ultima runda de alegeri, nimeni nu a putut sa prevada pandemia de astazi.

Fara sa enumeram aici toate masurile, programul PSD prevede o serie de cresteri ale salariilor, pensiilor, salariilor minime si a altor tipuri de venituri in aceeasi filozofie de acum patru ani pe care publicul a ajuns sa o cunoasca drept ”wage-led growth”. Obiectivul cresterii veniturilor si pensiilor este impartasit de orice persoana si companie rezonabila, dar acest model de crestere fortata si-a atins deja limitele si a creat distorsiuni importante atat in economie, cat si in finantele publice. Suntem de acord ca veniturile si pensiile trebuie sa creasca, dar la baza acestei cresteri trebuie sa stea un model de crestere bazata pe investitii, publice si private, care sa sporeasca potentialul economiei romanesti.

Introducerea impozitului diferentiat sau progresiv pe venit este prematura in lipsa modernizarii administratiei fiscale din Romania, dar si a unei regandiri mai profunde a sistemului fiscal care in clipa de fata este grefat de foarte multe exceptii. Impozitul preferential presupune atat un ANAF digitalizat cat si o legislatie fiscala clara astfel incat impozitele sa fie calculate strict in raport cu dimensiunea venitului, nu si modul in care este realizat (salariu, profit, micro, PFA etc). In rest, o eventuala impozitare progresiva incepand cu niveluri de venit relativ reduse, nu va face decat sa descurajeze nivelul platii angajatilor si dorinta acestora de a munci mai bine pentru a castiga mai mult, in conditiile in care taxarea fortei de munca in Romania e deja foarte ridicata.

Modificarile la Codul Muncii propuse de PSD pornesc de la premisa incalcarii drepturilor angajatilor de catre companii. Nu negam ca este posibil sa fie astfel de cazuri, dar nu consideram ca este un fenomen generalizat. Mai mult, este de datoria autoritatilor de monitorizare sa se asigure ca acest lucru nu se intampla. O legislatie din ce in ce mai complicata va descuraja angajatorii, mai ales pe cei mici, care nu au capacitatea sa gestioneze si sa aplice un cadru legislativ complex.

Angajamentul PNL de a duce o politica fiscala anti-ciclica. Statul trebuie sa economiseasca bani si sa reduca deficitele in anii buni de crestere economica si sa cheltuie mai mult in anii de criza si recesiune. Este o directie corecta dezvoltarea in continuare a pietei locale de capital astfel incat sa contribuie mai mult la finantarea economiei.

Atentia acordata procesului de digitalizare in toate domeniile de activitate. Este un pas important catre debirocratizare, eficientizarea relatiei stat-mediul de afaceri si facilitarea accesarii serviciilor publice. Anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19, a evidentiat necesitatea crescuta a digitalizarii in domeniul public, iar masurile luate in aceasta directie vor creste rezilienta Romaniei in fata unor potentiale crize viitoare. Ne bucuram sa vedem ca procesul de digitalizare este strans legat si de masuri legate de dezvoltarea competentelor digitale ale angajatilor din administratia publica.

Sprijinul acordat sectorului privat si accesul la finantari, in special pentru sectoarele afectate in mod semnificativ de pandemia de COVID-19 (HORECA, turism, industria cinematografica, etc.) este binevenit. Efectele crizei economice generate de pandemie se vor resimti pe termen lung, iar mediul de afaceri are nevoie de acest sprijin venit de la stat pentru a se putea recupera si reveni la nivelul pre-pandemic intr-un timp cat mai scurt. Apreciem si intentia de a continua masurile de sprijin a angajatilor si angajatorilor in perioada post-pandemie, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene sau a altor mecanisme (de ex. Programul SURE – 4 mld. EUR), lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare si turism (10 mld. EUR pentru perioada 2021-2027) si implementarea programului de granturi pentru repornire in cele mai afectate industrii (1.5 mld. EURO – apel deschis in 2020).

In zona de munca, consideram oportune si binevenite masurile de sprijin pentru formarea continua a angajatilor. Procesele de tranzitie catre o economie verde si digitalizare vor necesita cresterea si dezvoltarea de noi competente in randul angajatilor pentru a raspunde cerintelor de pe piata muncii. Totodata, referitor la sfera pietei muncii, apreciem si masurile de eficientizare a politicii de ocupare si de stimulare a muncii pentru a oferi servicii competitive atat angajatorilor, cat si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, adaptate inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilitati si solicitarilor venite de la romanii din diaspora. Sprijinim digitalizarea relatiilor de munca si intentia PNL de a creste capacitatea institutionala a partenerilor sociali.

Este oportuna abordarea personalizata si integrata in functie de profilul beneficiarului care va primi asistenta individuala specializata pentru toate serviciile si beneficii sociale, dar si consiliere si mediere pentru piata muncii sau pentru pensionare; de asemenea, sustinem cresterea oportunitatilor de ocupare precum si descurajarea dependentei persoanelor apte de munca de ajutoare sociale si sistarea acestora pentru cine refuza ofertele de munca;

Sunt binevenite masurile destinate IMM-urilor pentru ca vin sa sprijine dezvoltarea si internationalizarea economiei locale, mai ales impreuna cu masurile de echilibrare a balantei comerciale si promovare a exporturilor.

Apreciem sustinerea acordata exploatarilor offshore, cu precadere intentia de a modifica si completa Legea offshore nr. 256/2018 in vederea cresterii competitivitatii antreprenorilor economici din Romania, dorindu-ne sa vedem un dialog intre operatori si autoritati, in vederea gasirii unor solutii echilibrate in acest sens.

In ceea ce priveste alocarile de fonduri europene din Mecanismul de Redresare si Rezilienta, desi prioritatile sunt bine alese, consideram insuficiente sumele alocate pentru transformarea digitala si pentru economia circulara. Comisia Europeana a recomandat tarilor membre sa aloce 20% din fondurile disponibile pentru transformare digitala. In privinta economiei circulare, sustinem o alocare mai mare deoarece este o zona in care Romania nu a inregistrat progrese semnificative in ultimii ani si nici nu si-a asumat programe nationale.

In privinta programelor de internationalizare, de promovare a exporturilor sau a turismului, lipseste un liant important si anume o strategie realista si asezata de imagine a Romaniei. Nu ne referim doar la campanii superficiale de branding, ci la un demers mai sofisticat de imbunatatire a imaginii Romaniei. Dincolo de turism, imaginea Romaniei in lume este importanta pentru exportatori, dar si pentru cei care doresc sa recruteze forta de munca foarte calificata care va fi tot mai necesara ca Romania sa urce in lanturile globale de valoare.

In ceea ce priveste digitalizarea relatiilor de munca prin utilizarea semnaturii electronice atragem atentia ca este necesara o flexibilitate sporita intrucat limitarea exclusiv la semnatura electronica calificata in sfera relatiilor de munca este contraproductiva, scumpa, ineficienta si vine in contradictie cu legislatia europeana si cu viziunea europeana de accelerare a digitalizarii. Mai mult, consideram ca masurile propuse ar trebui sa vizeze toate serviciile tip e-guvernare pentru asigurarea functionarii optime a aparatului administrativ (local si central), pentru ca acestea sunt indispensabile pentru implementarea altor masuri propuse in PNRR (e.g. digitalizarea IMM-urilor, orase inteligente, rezilienta in caz de criza, mecanisme de finantare etc.)

In zona de energie, ca prioritate in privinta infrastructurii de gaze naturale, consideram oportuna si importanta propunerea de a gasi solutii in vederea asigurarii continuitatii alimentarii cu gaze naturale catre sistemele de distributie existente si sustinerii sistemelor inteligente de distributie a gazelor naturale, prin masuri adecvate, in situatia depletarii zacamintelor/incetarii/renuntarii la concesiunea petroliera, ori a suspendarii activitatii sondei petroliere, existand comunitati care sunt puse in pericolul deconectarii in cazul neasumarii responsabilitatii din partea autoritatilor;

Accentul pus de program pe transparentizarea tuturor informatiilor relevante privind institutiile statului, fie ca e vorba de contracte, cheltuieli sau alte tipuri de informatii. In acest sens, credem ca este binevenita intentia USRPLUS de reorganizare a agentiilor si institutiilor statului roman. Aceasta reorganizare trebuie facuta in paralel cu procesul de transformare digitala a administratiei publice, de asemenea o masura importanta propusa in program. In privinta digitalizarii administratiei publice, am apreciat introducerea semnatura electronice (interpretam ca este vorba de semnatura avansata), aplicarea regulii „circula hartiile si nu oamenii”, declaratii fiscale facute 100% online, cartea electronica de identitate interconectata cu cardul de sanatate, interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului, dezvoltarea serviciilor publice digitale si interconectarea institutiilor statului astfel incat statul sa functioneze ca o singura institutie.

Salutam, de asemenea, orientarea programului USRPLUS catre politici de mediu sustenabile.

Un principiu pe care mediul de afaceri il cere demult si pe care il regasim in programul USRPLUS este reducerea incertitudinii fiscale prin modificarea Codului de procedura fiscala astfel incat atunci cand o norma fiscala este vaga, ambigua sau neclara, aceasta va fi interpretata in favoarea contribuabilului.

Apreciem intentia de flexibilizare a legislatiei muncii si a contractelor de munca pentru adaptarea la o piata a muncii fluida si dinamica si clarificarea prevederilor cu privire la telemunca, munca la domiciliu si a muncii cu program inegal.

In privinta fondurilor nerambursabile, suntem de acord cu implementarea in parteneriat cu sistemul bancar si a consultantilor privati a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapida a bancabilitatii si a punctajului preliminar pentru proiectele depuse in cadrul apelurilor lansate (cu finantare din fonduri europene nerambursabile sau nationale), pentru simplificarea si accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiara.

Este interesanta propunerea de creare a unei interfete unice („onestop-shop”) pentru antreprenori in care sa prezentam toate oportunitatile de finantare existente (nationale si europene) cu un sistem de inteligenta artificiala / RPA care sa permita identificarea cu usurinta a surselor de finantare posibile si oportune in functie de situatia particulara a fiecarui antreprenor

Eliminarea impozitarii pentru salariul minim – in aceasta speta, problema nu este analiza conform careia Romania are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salariile minime din Uniunea Europeana, ci modul in care o astfel de masura este gandita si implementata precum si momentul. Deficitul in Romania a crescut semnificativ in ultimii ani si dupa cheltuielile generate de pandemie acesta a ajuns, probabil, in punctul de sus al capacitatii tarii de a-l finanta la costuri rezonabile. Romania va traversa probabil o perioada de consolidare fiscala si nu este foarte clar cum va reusi in acelasi timp sa-si permita o astfel de masura. Credem de asemenea ca este necesara reflectie suplimentara in privinta persoanelor care vor beneficia de aceasta masura. Desi intelegem caracterul nediscriminatoriu propus de USRPLUS, ne intrebam daca nu cumva trebuie gasita o cale, in colaborare cu partenerii sociali, prin care doar cei care sunt remunerati la nivelul salariului minim sa beneficieze de aceasta scutire.

Sustinem ca trebuie sa existe o mai buna coerenta a politicilor publice, astfel incat masurile luate in domeniul educatiei, precum si formarea tinerilor sa fie in concordanta cu nevoile economiei si cerintele pietei muncii. O mai buna corelare ar avea efecte inclusiv in ceea ce priveste reducerea numarului somerilor. In situatia data, este binevenita masura propusa de PMP prin care recalificarea acestora trebuie gandita si in functie de cerintele pietei iar invatamantul profesional trebuie refacut. Un sistem educational modern si adaptat cerintelor societatii actuale, precum si dezvoltarea de competente profesionale, in parteneriat cu angajatorii reprezinta o propunere interesanta pe care o regasim si in Programul Pro Romania, si pe care o consideram o premisa ce conduce la o mai buna profesionalizare a fortei de munca.

Consultarea cu mediul de afaceri, unul din pilonii de baza ai economiei, crearea unui mediu atractiv pentru acesta, precum si luarea de masuri care sa sprijine depasirea crizei actuale sunt idei regasite deopotriva in toate programele de guvernare analizate. Totusi, masurile propuse trebuie gandite si implementate intr-un mod strategic, coerent, avand la baza studii de impact si ne bucuram sa gasim acest subiect in propunerea Pro Romania. Reducerea fiscalitatii si supraimpozitarea muncii, asa cum regasim in programul PMP este o masura buna.

Reducerea birocratiei, o digitalizare cat mai extinsa a serviciilor, o simplificare a procedurilor ce ar reduce povara administrativa asupra mediului de afaceri, sunt masuri regasite in toate programele. Apreciem si sprijinul pentru companii, oferit sub forma subventiilor de stat.

Trebuie sa fim extrem de precauti cu masurile de protectie si revigorare economica ce vor fi luate. Un Venit Minim de Criza nu este o solutie sustenabila (propunerea Pro Romania) pentru ca, desi la prima vedere pare ca acesta ar sustine nevoile celor mai vulnerabili, in realitate pune o mare greutate pe umerii statului si, implicit, ai populatiei.

Prorogarea pentru 2022 a ratelor aferente finantarilor la banci si IFN-uri si prelungirea maturitatii cu perioada de gratie (Pro Romania) poate fi o masura periculoasa intrucat nu avem inca o predictibilitate pentru anul 2021 pentru o decizie luata pe un orizont atat de lung.

Pentru ca mediul de afaceri din Romania sa isi poata reveni, indeosebi in contextul instabilitatii economice actuale, consideram ca asigurarea unor mecanisme de piata libera este extrem de importanta. De aceea, nu putem sustine propunerea PMP de a promova o lege privind redeventele care sa oblige companiile sa furnizeze gazul natural la un pret preferential consumatorilor casnici sau industriali din Romania. O astfel de masura ar denatura piata de gaze naturale, recent liberalizata si in curs de stabilizare, si contravine legislatiei europene pe care ne-am asumat-o in calitate de stat membru.