"Romania poate evita o recesiune in anul ce vine, dar cresterea PIB va fi mult mai mica - probabil intre 1,5 si 2,5%, fata de aproximativ 5% in 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuatie foarte dificila: sa evite intrarea in recesiune reducand in acelasi timp deficitul bugetar catre tinta extrem de ambitioasa de 4,4% din PIB (in 2023) si orientand resurse catre aparare si asistenta pentru cetateni si firme vulnerabile. Resursele europene ies si aici in relief fiind singurul piston contraciclic intr-un mediu potrivnic. Respect si compasiune pentru cetatenii loviti de aceste timpuri. Respect pentru intreprinzatorii onesti, firmele care, cu agilitate si creativitate, cauta sa se adapteze la conditii extrem de vitrege", a explicat, la solicitarea Agerpres, Daniel Daianu, pesedintele Consiliului Fiscal, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

Economistul sustine ca Romania trebuie sa defineasca si sa-si urmareasca mai bine interesele in Uniunea Europeana, dar si sa invete din esecuri.

"Uniunea este un proiect ce a facut mult bine, a contribuit la pace pe continent si este mare lucru ca Romania este stat membru. Sa ne imaginam cum ar fi fost ca Romania sa nu fie parte din UE si NATO. Dar in UE exista si interese divergente, relatii de putere ce creeaza asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta stiind ca nu exista organizatie infailibila, perfecta, in lume. Si depinde si de noi sa ne atenuam statutul de periferie economica, sa facem ca UE sa functioneze mai bine. Oricum, trebuie sa valorificam mai bine resursele de care dispunem, in folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru multi cetateni, mediul de afaceri, institutiile statului roman. Avem si razboiul din Ucraina, care poate deveni de uzura. Sa incercam sa trecem prin greutati cu daune cat mai mici amintindu-ne si de zicala ca unde sunt mai multi puterea creste, sa ne bucuram de ceea ce este bun in viata noastra", a afirmat Daniel Daianu.

 

Daniel Daianu considera ca in Europa s-a iesit vizibil din pandemie, cu efecte binefacatoare pentru viata oamenilor, dar criza energetica, exacerbata de razboi, a alimentat inflatia si a creat noi anxietati. Economiile au inceput sa incetineasca, sa se apropie de recesiune.

"Incertitudinile pentru 2023 raman mari, situatia de ansamblu complexa, complicata. Amploarea volatilitatii si evolutii nonliniare impiedica predictii. In tabloul riscurilor pentru evaluari sunt de inclus mersul razboiului din Ucraina, intarirea politicilor monetare, ce face finantarea mai scumpa, nervozitatea pietelor financiare si posibile sincope de finantare unde exista supraindatorare, impactul cresterii pretului energiei care afecteaza competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de "intoarcere spre interior" - inclusiv prin protectionism. Pe fondul rivalitatii geopolitice intre SUA si China, al situatiei din Ucraina, al unui nou "razboi rece", considerente de siguranta/securitate capata adesea intaietate in raport cu cele de eficienta. In aceasta logica se inscriu tendinte de regionalizare a fluxurilor comerciale si lanturilor de productie, introducere de sanctiuni, formare de blocuri economice si comerciale, fie acestea neetanse si cu geometrie variabila", a declarat Daniel Daianu.

Economistul considera ca impactul razboiului se vede in cresterea cheltuielilor de aparare. In Romania, aceste cheltuieli urca de la circa 1,68% din PIB in 2022 la circa 2,3% din PIB in 2023; in tarile baltice sunt in jur de 2,5% din PIB.

"Polonia tinteste o cifra mult mai mare in urmatorii ani. Si in afara Europei cheltuieli militare cresc. Traim o confluenta de procese/crize ce definesc starea precara a lumii: stres economic si social mare, o criza energetica ce va dura, stocurile de resurse si reforma pietei energiei vor conditiona situatia din iarna 2023/24 in UE, inflatie inalta ce amputeaza puterea de cumparare, un razboi cu reverberatii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbarilor climatice. Exista si redistributie intensa de castiguri in economii, cu sectoare, precum energia, ce obtin venituri mult superioare ca efect al modificarii pretului la energie. Aceste redistribuiri sa vad in relatiile inter-statale si in interiorul economiilor. Creste interventia statului in economie din ratiuni de securitate si stabilitate judecata din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esentiale pentru societate; se intetesc politici industriale ce vizeaza competitivitatea tehnologica si economica, puterea militara", sustine Daniel Daianu.

 

Potrivit presedintelui CF, in Romania se discuta mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-2027 si PNRR, ce inseamna multe zeci de miliarde de euro intinse pe mai multi ani.

"Daca bugetul pentru 2023 prevede investitii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital si investitii finantate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB in urmatorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ si cresterea cheltuielilor de aparare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investitii este deosebit de important daca avem in vedere nevoile economiei si nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, in timp ce vecinii din Europa Centrala si de Rasarit au o medie de 33-34% din PIB. Provocarile viitoare reclama cresterea veniturilor fiscale. Este necesar totodata sa absorbim cat mai mult din resursele europene, prin proiecte bune", a explicat Daniel Daianu.

In opinia economistului, resursele europene sunt de judecat si fiindca trebuie sa reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB in urmatorii 2 ani.

"Nu numai ca trebuie sa iesim din procedura de deficit excesiv, in cadrul UE, ci si pentru ca mediul financiar international este tot mai neprietenos. Si economii avansate sunt pedepsite cand se comit erori flagrante - vezi decizii ale precedentului guvern britanic. Romania nu are, inca, o datorie publica coplesitoare, fiind la finele lui 2002 in jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia in termeni reali, ca pondere in PIB, a fost tinuta in frau in 2022 de cresterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corectie prin "inflatie surpriza", mult peste cea prognozata, a ajutat scaderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din socul inflationist este cauzata de cresterea brutala a pretului energiei, fiind falsa teza ca lipsa de reactie a BNR explica puseul inflationist. Sa fi dus rata de politica monetara la nivel real pozitiv acum, adica peste 20%, ar fi fost o mare prostie in conditiile date, am fi aruncat tara in aer. La noi inflatia a atins se pare un platou mai mult sau mai putin nivelat si va cobori spre 10% la finele lui 2023 admitand ca nu vor exista alte socuri adverse puternice. Preocupanta este largirea deficitului de cont curent, catre 9% din PIB in 2022 si cu o finantare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este insa ca a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului in comert, cum s-a intamplat si cu alte state membre ale UE. Balanta externa ramane un calcai al lui Ahile si vulnerabilizeaza moneda nationala; numai cu servicii IT si de transport, cu remiteri de bani din strainatate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate", a mai spus Daniel Daianu.

In opinia sa, politica economica, planul strategic pe termen mediu si lung, trebuie sa urmareasca in mod consecvent reducerea acestui deficit.