Prognoze sumbre din partea Fondului Monetar International, dar doar pe termen scurt. Mesajul esential este ca ochii trebuie sa fie pe mingea proactivitatii politicilor de sanatate si de stimulare a economiilor, ca si pe cea a cooperarii internationale pentru a evita scenariile alternative.

In aceste zile au loc intalnirile „virtuale“ de primavara ale Fondului Monetar International si ale Bancii Mondiale, ocazie cu care se publica de obicei si prognozele de primavara ale Fondului. Fata de luna ianuarie cand inca epidemia de Coronavirus parea una regionala si economia globala este prognozata sa evite o recesiune, revizuirile de estimari privind cresterea economica au fost masive, FMI asteptandu-se la o contractie a economiei mondiale de 3% pe parcursul acestui an, cu aproximativ 90% dintre tarile lumii inregistrand scaderi de PIB, tarile dezvoltate fiind cel mai puternic afectate.

Totusi scenariul de baza ia in calcul o relansare ampla a activitatii economice din semestrul al II-lea al acestui an, astfel incat cresterea estimata pentru 2021 ar urma sa fie una la fel de spectaculoasa precum caderea din 2020, in special pentru tarile emergente. Pentru ca aceasta prognoza sa se realizeze, presupunerea principala este aceea a aducerii sub control a pandemiei in lunile urmatoare si a incheierii graduale dar relativ rapide a restrictiilor prin activitatea economica impuse de guverne. FMI a venit si cu 3 scenarii alternative, printre care unul in care eliminarea restrictiilor va fi un proces mai prelungit, un al doilea in care lumea se va confrunta cu un al doilea val de infectii al pandemiei si respectiv un al treilea care combina celelalte doua scenarii alternative. Dincolo de prognoze si estimari, recunoscute ca fiind extrem de incerte in aceasta perioada, mesajul principal al Board-ului FMI este acela al nevoii unei actiuni coordonate din partea guvernelor pentru a sustine sistemul de sanatate, pentru a sustine familiile afectate de pandemie si de restrictiile economice inclusiv prin plati directe, respectiv de a sustine afacerile prin grant-uri si credite pe termen scurt la costuri scazute.

In ciuda setului de estimari sumbre privind activitatea economica, pietele de actiuni au ramas manate de un vant relativ constructiv, indicele S&P 500 inregistrand o noua zi de cresteri insemnate, incheind cu un +3%. Atentia ramane captata de imbunatatirea conditiilor de lichiditate de pe pietele de titluri (reflectata de reducerea ecartului dintre dobanzile interbancare si dobanzile aferente titlurilor de stat - asa-numitul Ted spread), dar si de noi masuri de stimulare economica si monetara. In acest context, anuntul bancii centrale chineze privind o noua reducere a dobanzilor la care ofera imprumuturi sistemului financiar a fost cu siguranta privit ca o veste buna, mai ales in contextul greutatii tot mai mari a economiei chinezesti la nivel global, dar si a avansului luat de aceasta in procesul de relansare de dupa faza acuta a epidemiei de Coronavirus. In acest sens, investitorii vor urmari cu interes cifrele ce se vor publica in urmatoarele zile cu privire la activitatea economica din China, cifre ce ne vor da o „degustare“ pentru ce ar putea sa urmeze si in economiile ce trec abia acum de culmea epidemiei.

Pentru tarile emergente, stimulii monetari si fiscali au eficacitate mai mica datorita cresterii costurilor de finantare impusa de majorarea primelor de risc

„Reteta“ adoptata de tarile dezvoltate, aceea a unor masuri de stimulare a economiei cu orice pret si de dimensiuni masive nu poate fi aplicata din pacate cu aceeasi eficacitate si de tarile mai putin dezvoltate, emergente sau de frontiera, datorita constrangerilor de finantare cu care acestea din urma se confrunta. O tara emergente este in general dependenta de finantari externe, pentru ca investitorii locali nu au capacitatea de a furniza suficient capital pentru a acoperi nevoile de consum si investitii ale tarii, care de obicei sunt mult mai dinamice decat in tarile dezvoltate. Capitalul strain vine insa cu o nota de plata atasata, sub forma unei prime de risc pe care investitorii straini se asteapta sa le fie platita pentru a compensa riscul deprecierii investitiei si a posibilitatii de neplata a emitentilor din tara emergenta (pentru care exista inclusiv precedente recente, cum ar fi cazul Argentinei). Iata de ce, desi multe tari emergente au recurs la reducerea dobanzilor si relaxare monetara similara celor din tarile dezvoltate, randamentele titlurilor din aceste tari nu au raspuns 1 la 1 acestor relaxari, in multe cazuri acestea chiar crescand. Este si cazul Romaniei intr-o oarecare masura, randamentele titlurilor de stat locale crescand, in special in cazul titlurilor cu scadente mai scurte, chiar si dupa perioada cand BNR a decis reducerea dobanzii de politica monetara.