Home - Stiri - Actualitatea interna - FEREASTRA: Consecinta crizei - conditii concurentiale noi pe piata de tamplarie

FEREASTRA: Consecinta crizei - conditii concurentiale noi pe piata de tamplarie

Actualitatea interna 13 Iul 2009 15:10

A aparut editia IULIE-AUGUST a publicatiilor FEREASTRA si AGENDA CONSTRUCTIILOR! Revista FEREASTRA prezinta informatii de afaceri pentru sectorul de tamplarie si fatade cortina, cu accent pe noutati si tendinte in domeniu. Sunt incluse articole despre impactul recesiunii asupra bransei de ferestre, subiecte referitoare la temele prezentate in cadrul celei de-a treia editii a conferintei EURO-Fereastra, activitatea derulata de inspectorii teritoriali ai Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor in cadrul controalelor tematice care vizeaza firmele implicate pe piata de ferestre, situatia actuala in domeniul aplicarii marcajului CE la ansamblurile termoizolante, metodele de distributie preferate de furnizorii de sisteme etc. De asemenea, sunt relatate principalele aspecte referitoare la inscrierea producatorilor de ferestre in registrul unic gestionat de Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii (CTPC), fiind inclusa si o analiza a situatiei unor firme din domeniu (in cadrul rubricilor de opinii si companii). Tematica editiei iulie a publicatiei vizeaza expunerea, in detaliu, a situatiei furnizorilor de sticla/geam termoizolant si a sectorului fabricantilor de usi de interior/intrare, usi metalice si antiefractie, respectiv a pietei de accesorii pentru usi. Totodata, in paginile revistei pot fi lecturate articole de consultanta, care abordeaza problematica cercetarii/dezvoltarii (pentru a crea produse inovatoare, care sa corespunda cerintelor actuale cu privire la economia de energie) sau a situatiei legislative, marcate de modificarea/imbunatatirea prevederilor standardului SR EN 14351-1. Din sumar: ACTUALITATE: * Consecinta crizei: conditii concurentiale noi pe piata de tamplarie - Recent, s-au remarcat atitudini ostile ale unor importanti membri ai mediului financiar international fata de previziunile mai mult sau mai putin pesimiste inaintate de principalele agentii de rating. Mai mult, pentru prima data s-a manifestat chiar un dispret fatis referitor la asa-zisele prognoze economice "profesioniste", acestea fiind catalogate drept simple speculatii. O asemenea opinie neta era oarecum de asteptat, in conditiile in care niciuna dintre estimarile efectuate pana in prezent nu a fost confirmata de situatia reala, anumite incadrari fiind de-a dreptul ridicole (cum a fost, de exemplu, ratingul AAA acordat Islandei in urma cu un an). Toate acestea vin in sprijinul ideii reiterate de-a lungul timpului de reprezentantii departamentului de analiza al revistei Fereastra, conform careia nu se poate elabora un plan de afaceri coerent pe baza acestor informatii. Pe termen scurt/mediu, se poate afirma ca - urmand trendul impus de SUA - situatia companiilor ce activeaza in domeniul constructiilor si in cele conexe se va redresa. Mai mult, orice interpretare ar fi data informatiilor statistice disponibile, este clar ca scaderea economica din Romania vizeaza mai mult sectorul industrial, in vreme ce pe segmentul constructiilor se va consemna, cel mult, o stagnare (datele revizuite ale Comisiei Nationale de Prognoza indica, in continuare, o crestere de 2,6% a valorii adaugate brute in acest an). In ceea ce priveste piata tamplariei termoizolante, analiza este diferita, intrucat, datorita faptului ca activitatea respectiva se deruleaza, in special, in fazele terminale (de finisaj) ale edificarii imobilelor, are loc o intarziere fata de ritmul general. Astfel, daca sectorul ansamblurilor de usi, ferestre si fatade cortina a mai functionat relativ bine pentru o anumita perioada dupa declansarea crizei in constructii, este clar ca aceeasi tendinta se va inregistra si in cazul reluarii activitatii. Aceasta nu va insemna nicidecum o piedica in calea dezvoltarii sectorului specific, ci mai degraba o oportunitate de repozitionare pe piata si de reglementare corecta a bransei. Intamplator, fenomenul se suprapune cu exigenta referitoare la aplicarea marcajului CE la produsele de tamplarie, fapt ce ar putea constitui o provocare in plus pentru producatori: o investitie intr-o perioada de rentabilitate scazuta poate fi perceputa si ca un test al soliditatii firmei in cauza. Informatii suplimentare, in paginile revistei. * Controale periodice la firmele de tamplarie, efectuate de OJPC – Informatiile oferite de reprezentanti ai Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor (OJPC) din intreaga tara au indicat o frecventa medie a reclamatiilor in domeniul tamplariei termoizolante de 62 de sesizari pe an, respectiv de 5/luna. Dintre problemele pe care beneficiarii le aduc in discutie pot fi mentionate: nerespectarea conditiilor contractuale (eludarea termenelor de efectuare/ predare a lucrarilor, abateri dimensionale, nefinalizarea proiectelor) si chiar neonorarea contractului (in urma incasarii avansului), calitatea slaba a produselor si a interventiilor (efectuarea acestora in mod defectuos, necorespunzator, folosirea unor materiale deficitare din punct de vedere tehnic), lipsa instructiunilor de utilizare/intretinere si a unei informari corecte cu privire la evitarea condensului si aparitia acestuia in sezonul rece. Pentru detalii suplimentare, lecturati articolul. * Au mai ramas 6 luni pana la aplicarea obligatorie a marcajului CE - La data de 1 februarie 2010, vor intra in vigoare prevederile standardului armonizat SR EN 14351-1:2005. Ca urmare a expirarii noii perioade de gratie de un an, acordata de factorii de decizie ai Comisiei Europene, toate firmele implicate in productia de ferestre sunt obligate sa respecte specificatiile cuprinse in normativ, realizand produse etichetate in mod corespunzator cu marcajul CE. Pentru ca acest fapt sa devina posibil, este necesara demonstrarea caracteristicilor minime de performanta descrise in textul documentului, in caz contrar comercializarea ansamblurilor de tamplarie in spatiul economic european fiind interzisa. Aplicarea simbolului CE cu privire la conformitate se poate face numai dupa implementarea procedurilor de control al productiei fabricii (FPC) si dupa derularea testelor initiale de tip (ITT) asupra unor mostre relevante, urmand ca firma ce a parcurs etapele prevazute de legislatia in vigoare sa se inscrie in registrul unic elaborat de Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii - CTPC, aflat in subordinea Guvernului Romaniei. In practica, a rezultat ca procedeele specifice derularii proceselor FPC si ITT au o durata medie de trei luni (mai scurta in cazul societatilor care detin deja certificarea ISO 9001:2000), iar companiile locale se pot incadra, inca, in termenul stabilit de autoritatile europene. Insa, in perioada recesiunii, fabricantii din bransa se confrunta cu diverse probleme de alta natura (mai ales, financiare) si nu pot aloca fonduri in vederea achizitiei de servicii specifice (prestate de un laborator notificat). Totusi, acest demers trebuie sa fie perceput ca o necesitate obiectiva, deoarece – in conditiile aplicarii cu strictete a legii – lipsa marcajului CE va determina in mod direct restructurarea unei firme ce nu-si mai poate comercializa produsele pe care le executa. Avand in vedere costurile pe care le presupune obtinerea dreptului de utilizare a simbolului CE pentru firmele din categoria intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), comisia tehnica de specialitate a Consiliului Europei a propus inlocuirea directivei produselor de constructii CPD 89/106/EEC cu un regulament similar, denumit CPR. Pentru mai multe informatii, lecturati publicatia. * Conferinta EURO-Fereastra a reunit numerosi reprezentanti ai firmelor din bransa (II) - Dupa discutiile generate de sustinerea seminarului intitulat "Tendinte si prognoze pe piata de tamplarie si fatade cortina din Europa de Est", prima parte a lucrarilor EURO-Fereastra 2009 a continuat cu simpozioanele specialistilor partenerului tehnic, din Germania. Astfel, cea de-a doua interventie din cadrul evenimentului, intitulata "Eficienta energetica: Proiectare, calculatie si verificare din punct de vedere tehnic", a apartinut directorului adjunct al departamentului de certificare si supraveghere IFT Rosenheim, David Hepp, care a subliniat principalele aspecte referitoare la inovatiile tehnologice aplicabile in vederea indeplinirii exigentelor tot mai sporite de termoizolare. "Ca urmare a consecintelor negative ale schimbarilor climatice, reprezentate, mai ales, de fenomene meteorologice nedorite (inundatii, furtuni, seceta, uragane), exigentele cu privire la constructia cladirilor s-a modificat semnificativ. Dezvoltarea nivelului de cerinte in directiva europeana EPDB se bazeaza pe modelul din Germania (EnEV), aplicat incepand cu anul 1995. Astfel, daca la imobilele ce urmau sa fie supuse operatiilor de renovare consumul de energie primara (exprimat in kWh/mp/an) se situa la 100 pentru o unitate locativa, in 2002 s-a ajuns la un consum de 70 kWh/mp/an (ceea ce a presupus o diminuare de circa 30% a cheltuielilor energetice). Activitatile de reabilitare termica au avut succes, intrucat a devenit obligatorie instalarea de ferestre cu un coeficient de transfer termic (Uw) de cel putin 1,7 W/mpK. Pana in 2012 - dar si dupa aceea - se vor impune diminuari succesive ale consumului de energie, tinta stabilita pentru anii 2009-2011 fiind constituita de o scadere cuprinsa intre 25% si 36%, la mai putin de 60 kWh/mp/an, actiune posibila prin stabilirea unui indice maxim Uw pentru tamplarie de 1,3 W/mpK (cerinta obligatorie din 2008). O alta etapa de stabilire a noilor exigente (Uw = 0,8...0,9 W/mpK) se va derula in 2012, cand se preconizeaza un consum energetic de circa 40 kWh/mp/an (-30%). In viitorul apropiat, ferestrele vor fi complet inglobate in sistemul de management integrat al cladirii, pentru a fi controlate in mod automat (unitar) si a se elimina interventia ocupantilor cladirii, care - de pilda - le pot actiona pentru aerisire chiar si atunci cand nu este necesar", a declarat David Hepp. Informatii suplimentare, in cadrul articolului. * Metode multiple de distributie in domeniul furnizarii de sisteme - Procesul de distributie se refera la circuitul fizic si economic al bunurilor, rolul pe care acesta il indeplineste fiind extrem de important, deoarece prin intermediul sau intreprinzatorul obtine recompense pentru activitatea depusa, iar cumparatorul intra in posesia marfurilor dorite. In acelasi timp, exista si elemente de intermediere, care nu au intotdeauna o contributie pasiva, comerciantii profesionisti fiind capabili de a influenta si informa celelalte doua parti. Conceptul desemneaza, de asemenea, traseul parcurs de marfuri pe piata, de la producator la consumator, procesul fiind denumit si canal de distributie. In ultimii ani, a inceput sa fie tot mai utilizat termenul de ”canal de marketing”. Aceasta asociere dintre distributie si marketing este necesara intrucat, dupa finalizarea procesului de productie, fiecare bun economic rezultat este plasat pe o anumita ruta, stabilita precis cu ajutorul strategiei de marketing, pentru a ajunge la client. Astfel, ca variabila in cadrul mixului de marketing, distributia este luata in considerare in diferite variante, sfera combinatiilor posibile fiind destul de extinsa. Punctele extreme ale unei astfel de structuri sunt constituite de producator si consumator, iar in zonele intermediare se plaseaza o serie de verigi intermediare (firme), specializate in activitati de distributie. Mai multe informatii, in paginile revistei. STICLA SI GEAM TERMOIZOLANT: Livrarile de vitraje arhitecturale, limitate de modificarea raportului cerere/oferta - La nivel global, cele patru corporatii binecunoscute, respectiv Asahi Group, NSG Group, Saint Gobain si Guardian Industries, asigura peste 60% din cantitatea necesara de sticla float pentru constructii si, in acelasi timp, 75% din vitrajele utilizate in industria auto. Conform unui studiu realizat decent de analistii internationali, la reabilitarea cladirilor se intrebuinteaza 40% din productia mondiala de sticla arhitecturala, in statele dezvoltate inlocuirea partilor vitrate ale cladirilor rezidentiale efectuandu-se la fiecare 10 ani sau la cel mult 20 de ani. In 2006, la nivel mondial, cererea de sticla atingea 50 de milioane de tone, din care peste 70% reprezentau comenzile efectuate de beneficiari din statele europene, din China si America de Nord. Dintre acestea, numai clientii din China constituiau aproximativ 40% din total, in timp ce, la nivel european, se utilizau peste 10 milioane de tone de sticla float, fabricata de 9 mari companii (Saint-Gobain Glass, Asahi Glass Company, NSG Group (Pilkington), Guardian, Sisecam, Euroglas, Schott Glas, Sangalli si Interpane). Procesele de prelucrare a sticlei (inclusiv productia de geam termoizolant) constituie atributiile unor companii locale (independente), Saint Gobain, AGC, Guardian si NSG implicandu-se major doar in fabricarea sticlei. Potrivit evolutiei segmentului de piata specific in ultimii ani, se considera ca, la nivel mondial, cererea de sticla float are o marja de crestere de aproximativ 4,8% pe an, in 2008 aceasta depasind media din sector si ajungand la 6%. Pentru mai multe informatii, lecturati articolul. USI DE INTERIOR: Trend descendent al pietei nationale de usi, estimat pentru 2009 - Oferta generala de usi de interior si exterior pe piata nationala reprezinta un factor eterogen, produsele avand atat provenienta straina, cat si autohtona. Pentru echiparea locuintelor, utilizatorii pot opta pentru ansambluri din China – care, desi au preturi foarte scazute, nu sunt corespunzatoare cerintelor cuprinse in standardele UE – sau pentru produse mult mai avansate din punct de vedere al tehnicilor de fabricatie, dar mai costisitoare. Din informatiile existente in bransa, piata romaneasca de usi de interior si metalice se situa in 2008 la circa 100 milioane de euro, in scadere fata de nivelul din 2007, mai ales din cauza declinului sectorului de constructii rezidentiale, care a generat o contractie brusca a vanzarilor de usi la sfarsitul anului trecut. Pentru 2009 perspectivele de evolutie a acestui segment sunt destul de pesimiste, asteptandu-se – in cel mai fericit caz – o stagnare a acestuia la acelasi nivel din 2008. Se pare ca, in ultimul timp – in pofida tendintelor de achizitie a tamplariei ieftine – beneficiarii au inceput sa constientizeze importanta criteriilor de siguranta si de confort pe care le ofera ansamblurile de calitate, preferand produsele de lux sau pe cele din gama premium. Astfel, livrarile de sortimente din aceste categorii se situeaza pe un trend ascendent, situatie la care a contribuit si decizia dezvoltatorilor imobiliari de a lasa beneficiarii sa aleaga modelele dorite. Mai multe informatii, in paginile revistei. OPINII: * Aplicarea ITT in cascada – o abordare potrivita doar pentru filialele unei companii * UNION GLAS are solutii pentru a traversa perioada de recesiune * EMMEGI – Italia si-a deschis o reprezentanta pe piata autohtona COMPANII: * Estimari optimiste pentru a doua parte a anului in curs CONSULTANTA: * Produse inovatoare de constructii pentru economia de energie NORMATIV: * Versiune imbunatatita a standardului de ferestre Recesiunea loveste din plin in sectorul de tamplarie, iar efectele negative pot fi contracarate si prin accesarea informatiilor pertinente, cuprinse in paginile revistei. In acest sens, sunt detaliate numeroase aspecte cu privire la identificarea posibilelor solutii ce pot fi aplicate in vederea eficientizarii activitatii firmelor din bransa. Pentru a avea acces la informatiile prezentate in editia curenta, va invitam sa va abonati click aici!