Fondul Monetar International va reduce saptamana viitoare previziunile privind cresterea globala, ca urmare a incertitudinilor care exista la nivel international, a declarat, joi, directorul general al institutiei, Kristalina Georgieva, citata de agentia EFE.

In plus, FMI semnaleaza ca riscul de recesiune creste si ca, inclusiv atunci cand cresterea economica va fi pozitiva, senzatia va fi de recesiune din cauza scaderii veniturilor reale si a majorarii preturilor.

Intr-un discurs la Universitatea din Georgetown (SUA), directorul general al FMI a afirmat ca economia globala trece printr-o schimbare de paradigma: de la una in care abundau predictibilitatea, cooperarea, inflatia scazuta si dobanzile reduse la o alta mai fragila si cu mari incertitudini.

Potrivit lui Georgieva, aceasta noua economie globala va trebui, de asemenea, sa faca fata unei mai mari volatilitati, confruntarilor geopolitice si dezastrelor climatice mai frecvente si devastatoare.

Oficialul FMI s-a referit si la cresterea riscurilor privind stabilitatea financiara, cauzate de rapida variatie a preturilor, nivelurile ridicate ale datoriei suverane si preocuparile determinate de lipsa de lichiditate in segmente cheie ale pietei financiare.

Pentru a incerca o stabilizare a economiei, FMI a propus politicienilor si autoritatilor din toata lumea sa mentina lupta impotriva inflatiei, sa duca la capat o politica fiscala "responsabila" care sa-i protejeze pe cei vulnerabili si sa-si uneasca eforturile pentru a ajuta pietele emergente si economiile in curs de dezvoltare.

Potrivit Reuters, Kristalina Georgieva a anuntat joi ca saptamana viitoare FMI va inrautati previziunile sale privind cresterea economiei mondiale in 2023, de 2,9%, din cauza riscului recesiunii si al instabilitatii financiare, dar va mentine estimarile pentru acest an la 3,2%.

Georgieva a atras atentia ca Perspectivele privind economia mondiala s-au inrautatit, tinand cont de socul provocat de pandemie, de invadarea Ucrainei de catre Rusia si de dezastrele climatice de pe toate continentele, iar situatia s-ar putea inrautati.

Ea a apreciat ca toate marile economii globale - Europa, China si Statele Unite - se confrunta acum cu o incetinire, ceea ce afecteaza cererea pentru exporturi din tarile emergente si in curs de dezvoltare, care deja sunt afectate de preturile ridicate la alimente si energie.

FMI estimeaza ca tarile care reprezinta aproximativ o treime din economia mondiala se vor confrunta cu cel putin doua trimestre consecutive de contractie anul acesta sau anul viitor, a explicat Georgieva.

Per total, FMI se asteapta ca PIB-ul global sa scada cu 4.000 de miliarde de dolari pana in 2026. Este aproximativ marimea economiei Germaniei si reprezinta "un pas inapoi semnificativ", a adaugat seful FMI.

Oficialul a afirmat ca inflatia ramane extrem de ridicata, dar bancile centrale ar trebui sa continue sa raspunda decisiv, chiar daca economia incetineste. Masurile fiscale adoptate ca raspuns la preturile ridicate ale energiei ar trebui sa fie tintite si temporare, a afirmat Georgieva. Oficialul a cerut un sprijin mai amplu pentru economiile emergente si in curs de dezvoltare, deoarece ratele mai ridicate ale dobanzilor din economiile avansate si aprecierea dolarului au dus la iesiri de capital.

De asemenea, seful FMI a cerut Chinei si creditorilor privati sa rezolve riscul adancirii crizei datoriilor pe pietele emergente.