Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) isi manifesta dezacordul fata de forma finala si continutul Instructiunii ANAP nr. 1/2021 privind modificarea contractului de achizitie publica/ contractului de achizitie sectoriala/ acordului-cadru, publicata in Monitorul Oficial din data de 19 ianuarie 2021. Constructorii spun ca, in continuare, dialogul dintre mediul privat si autoritati nu functioneaza si ca noua Instructiune, in forma publicata, nu rezolva problemele, ci, din contra, complica si mai mult lucrurile.

"Instructiunea nr. 1/2021 este o noua dovada - daca mai era nevoie - ca dialogul cu mediul privat nu functioneaza. Este dovada ca problemele nu sunt intelese, nu sunt rezolvate, vesnica solutie fiind elaborarea unui nou act normativ - de data asta de nivel tertiar - ca sa explice ceea ce nu este inteles sau rezolvat la nivel de Lege sau Hotarare de Guvern, dar care complica si mai mult lucrurile. Din luna iunie pana in decembrie Instructiunea a trecut prin 6 variante si, sub anumite aspecte, putem afirma ca s-a mers din rau in mai rau, iar consultarea cu noi, cu constructorii a esuat. Aparent factorul timp a fost singurul care a contat si Instructiunea a plecat spre Monitorul Oficial, desi parte din intrebarile si problemele constructorilor nu au fost tratate/ rezolvate. Rezultatul este o Instructiune care apreciem ca nu isi atinge scopul declarat pentru care a fost emisa, de «imbunatatire a calitatii reglementarilor», de evitare a «unor interpretari ale autoritatilor/ entitatilor contractante sau operatorilor economici care pot contraveni principiilor din materia achizitiilor publice»", noteaza reprezentantii FPSC intr-un comunicat semnat de Irina Forgo, Director FPSC si Expert Achizitii Publice.

Potrivit constructorilor, Instructiunea nr. 1/2021 contine prevederi care nu corespund actelor legislative ierarhic superioare, respectiv nu pot fi aplicate in practica sau creeaza mai multe probleme/ interpretari decat cele existente si nu rezolva probleme esentiale, repetitive, care au fost semnalate in zeci de adrese de FPSC. In plus, ANAP isi depaseste atributiile si se pronunta in probleme tehnice, pentru care nu are nicio competenta, prin exemplele formulate modificand abordarea corecta a anumitor spete, mai arata FPSC.

 

Concret, cateva din problemele la care organizatia patronala face referire sunt:

1. Nu sunt rezolvate/ tratate situatiile imprevizibile, in special atunci cand contractele nu contin formule de ajustare. Este exemplul pe care toti ni-l amintim, legat de pretul bitumului, care a crescut in circa 2 ani cu 70% si care a dus la intrarea in insolventa a mai multor constructori si mari blocaje in derularea contractelor. Ideea vehiculata de ANAP atunci, conform careia constructorul trebuie sa isi asume orice risc, este inacceptabila, caci ofertantii isi asuma riscuri rezonabile, cresteri ale preturilor la materiale apropiate de inflatie, dar la o inflatie de 4% la momentul ofertarii nu poti estima ca peste 2 ani, spre exemplu, preturile vor fi cu 30-50-70-100% mai mari.

2. Nu este clarificat modul de actualizare a cheltuielilor indirecte. Dupa ce in 2019 ANAP a postat in Biblioteca de Spete de pe site-ul propriu un "punct de vedere", asupra caruia ulterior a revenit si a recunoscut ca nu avea competenta in emiterea unei pareri pe legislatia aferenta devizelor de lucrari, modul de actualizare a indirectelor si a profitului a ramas la latitudinea autoritatilor contractante, fiecare cu o abordare proprie. Fie indirectele erau tratate ca suma fixa daca valoarea cheltuielilor directe se majora ("opinia" ANAP), fie se reducea proportional cand valoarea cheltuielilor directe se reducea (ANAP sustinea ca atunci cheltuielile directe scad, sa scada si indirectele, dar daca cheltuielile directe cresc, atunci indirectele sa nu se modifice), fie se actualiza cu procentul din oferta initiala, asa cum totdeauna s-a procedat la actualizari. In aceasta Instructiune ANAP vine cu o "abordare originala", dar imposibil de realizat/ demonstrat: cheltuielile indirecte se actualizeaza numai pentru componenta salariala din acestea. Dintr-o lista de peste 30 tipuri de cheltuieli ce acopera procentul de indirecte, poate determina orice expert ANAP, BEI sau orice ofertant/ autoritate contractanta care este procentul corect care acopera majorarile salariale din zona personalului de conducere, tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire si paza, ca urmare a majorarii salariului minim?

3. Se limiteaza dreptul executantului de a-si ajusta costurile reale, demonstrabile, pe care le inregistreaza ca urmare a majorarii salariului minim. Lucrand cu copy-paste, se preia din Instructiunea nr. 1/2019 - care a fost contestata si anulata in prima instanta - aceeasi afirmatie, ca "valoarea manoperei va fi actualizata doar pentru acoperirea modificarii salariului minim". Desi nr. HG 365/2016 permite, la art 164 (5), actualizarea costurilor generate de modificari legislative, printr-o logica greu de inteles, ANAP pune semnul egal intre salariul minim si costuri. Nu se recunoaste ierarhia salariala din orice firma, nu se intelege ca lucrarile nu pot fi facute numai cu muncitori necalificati, nu se lasa nici macar posibilitatea ca executantii sa demonstreze/ documenteze implicatiile majorarii salariului minim pentru respectivul contract de executie. Astfel se limiteaza prin Instructiune ceea ce prin HG este permis.

4. Prin unele exemplificari se modifica radical abordarea actuala, fara nicio ratiune tehnica sau logica. Spre exemplu in situatia cand intervin lucrari suplimentare de reabilitare a structurilor se considera ca acestea pot fi executate si de catre un alt contractant, desi acestea fac parte integranta din constructie iar raspunderea finala e a contractantului caruia i-a fost atribuit contractul. Este o abordare atehnica, ce schimba abordarea actuala pe aceasta speta.

5. Nu in ultimul rand, haosul legat de terminologie persista: ce numim actualizare, ajustare, revizuire si indexare? Acesti termeni nu sunt definiti desi Instructiunea ar trebui sa porneasca de la niste notiuni clare, bine definite, care sa nu mai permita interpretari (ex. art 2 II a) - ajustarea pretului contractului, "presupune precizarea in documentatia de atribuire (...) a modalitatii/ formulei de calcul", insa si la modificarile nesubstantiale, cand nu exista o astfel de formula, termenul folosit este tot "ajustare").

"Nu putem decat sa ne exprimam dezacordul nu numai fata de continutul si forma Instructiunii privind modificarea contractelor de achizitie publica, dar mai ales asupra modului in care a fost gestionat procesul consultativ. Cu tot respectul pentru munca expertilor ANAP, sau a expertilor de la BEI sau Curtea de Conturi (ultimii doi prezenti doar la ultima intalnire a grupului de lucru) consideram ca atunci cand sunt necesare cunostinte tehnice, atunci vocea si argumentele constructorilor ar trebui sa fie ascultate. Dialogul constructiv cu institutiile statului, pe care ni l-am dorit si pe care il solicitam iar si iar pare a ramane doar un deziderat, iar speranta ca legiuitorul va intelege ce urmari au prevederile legislative pe piata, cat de importanta este calitatea si claritatea acestora, incepe sa se stinga", precizeaza Irina Forgo.