"In fata furtunii economice de proportii care se prolifereaza la orizont, Romania se afla precum un avion cu rezervorul gol, pregatit pentru o aterizare fortata. Vor supravietui pasagerii (romanii si firmele) manevrelor facute de un echipaj a carui principala preocupare a fost pana acum sa acorde primul ajutor si prea putin sa rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia romaneasca)? Desi echipajul de la Palatul Victoria promite ca va scoate Romania din furtuna economica, realitatea este ca niciunul dintre piloti nu are experienta unei asemenea misiuni. Vor reusi la prima tentativa?"

Descrierea inedita a situatiei in care se afla Romania in aceasta perioada apartine analistilor de la compania de consultanta Frames, care au incercat sa puna in oglinda datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea fortata din 2009, cand Romania a evitat o adevarata catastrofa doar urmare a interventiei "operatorilor de zbor" (FMI/ CE/ BM). 

Radarele economice ale Comisiei Europene si FMI indica faptul ca Romania survoleaza o atmosfera tot mai incarcata. Dinspre Vest se acumuleaza norii unei crize economice de proportii, o depresiune economica care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va intinde pe urmatorii 10 ani. Nici in tara, atmosfera economica nu este tocmai senina, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autoritati, mai arata, intr-o exprimare plastica, analistii Frames, care mai spun ca "aeronava romaneasca" are prea putin "kerosen" (bani), care sa-i permita sa survoleze criza in conditii sigure. 

"Situatia bugetara este extrem de grava, cu un deficit care creste de la o ora la alta si care poate fi acoperit doar in parte din imprumuturile pe banda rulanta lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Sa nu uitam faptul ca Romania a reusit performanta, unica la nivelul UE, ca toti banii din taxe si impozite adunati intr-o luna sa ii foloseasca pentru plata salariilor si pensiilor", arata analiza Frames.

Sansele de redresare stau, in principal, in fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, si lansarea mult-asteptatului program de redresare promovat de autoritati. Chiar si cu ajutorul statului, situatia din economia reala se anunta a fi una plina de provocari. Potrivit analistilor de la Frames, de la 1 iunie, odata cu incetarea somajului tehnic asigurat de stat si redeschiderea majoritatii sectoarelor economice, sunt cel putin 130.000 de companii care isi vor pune problema daca vor relua activitatea si ce vor face cu angajatii platiti pana acum de stat.

"Vorbim de aproape o treime dintre companiile din Romania, care angajeaza peste 850.000 de oameni, care se aflau inca dinainte de criza Covid-19 in zona de risc. Inregistrau pierderi, iar sansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. In aceste doua luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost tinute in viata doar pentru a incasa somajul tehnic de la stat", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dupa 1 iunie, patronii vor trebui sa decida daca reiau activitatea, asumandu-si plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecinte in cascada pe lanturile economice. Decizia va fi influentata, bineinteles, si de masurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajeaza someri. 

"Perspectivele arata ca, dintre aceste companii aflate in zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, in insolventa sau vor apela la concordatul preventiv, neavand capacitatea economico-financiara si know-how-ul necesar pentru a face fata provocarilor generate de scaderea consumului, principalul motor al economiei", a mai declarat Adrian Negrescu.

Economia este, cu siguranta, mult mai solida ca acum 10 ani. Produsul Intern Brut al Romaniei s-a dublat, de la 498 miliarde lei in 2009 la 1.059 miliarde lei in 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde lei in 2008 (aproximativ 300 miliarde euro) la 360 miliarde euro in 2019 (date preliminarii).

Analiza Frames mai arata ca exporturile au avansat de la 33 miliarde euro in 2008 la 69 miliarde euro din 2019, un record istoric pentru tara noastra.

Numarul salariatilor a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane in 2008 la 5,2 milioane in 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (castigul minim net in 2009) la 1.346 de lei in prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 de euro) la 3.300 de lei (680 de euro) in acest an.

Cresterea salariilor, insotita de ieftinirea locuintelor cu 30-50%, a dus la scaderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% in 2008 la aproximativ 30% din venitul mediu al romanilor. 

Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar bancile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sanatos decat acum 10 ani. 

Un alt fapt pozitiv este ca moneda nationala a castigat, in acesti ani, la capitolul stabilitate. Intre 2008 si 2009, cursul euro s-a apreciat fata de leu cu 15%, in timp ce in ultimii 2 ani, variatia a fost de maxim 2-3%. In plus, fata de acum 10 ani, inflatia a scazut semnificativ, de la 7,85% in 2009 la 3,8% in 2019.

Si dobanzile au intrat intr-o zona mult mai atractiva pentru business. Dobanda de referinta BNR a scazut de la 10,25% in decembrie 2008 la 2% in prezent, iar bancile au redus dobanda medie la credite de la 17,3% la creditele in lei in 2008 la 6,86% in prezent.

La precedenta criza, bancile au reprezentat principalul factor de risc. In prezent institutiile financiare sunt mult mai bine capitalizate. 

Daca in 2008, companiile aveau in banci 59 miliarde lei, in martie 2020 s-a ajuns la 127 miliarde lei. Si depozitele populatiei au crescut, de la 82 miliarde lei in 2008 la 230 de miliarde de lei in luna martie a acestui an.

BNR, pe de alta parte, are o rezerva de 38,4 miliarde euro (valuta si aur), fata de 28 miliarde euro in 2008. Si deficitul contului curent arata mai bine, scazand de la 16 miliarde euro in 2008 la 10 miliarde euro in 2019.

Datele prezentate de Frames mai sus, si multe altele, vin sa sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabila sa reziste mai bine provocarilor unei crize economice clasice. Pe aceste date se bazeaza autoritatile atunci cand preconizeaza o revenire economica in forma de "V", cu o scadere totala de 1,9% din PIB, fata de estimarea de 6% a Comisiei Europene si de 5% a FMI.

Potrivit analistilor de la Frames, dincolo de partea plina a paharului, economia se confrunta cu o serie de vulnerabilitati care s-au accentuat in acesti ani si care vor avea un impact semnificativ in evolutia economica, in contextul unei crize iesite din tiparele clasice.

In mediul de afaceri, lanturile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricand in conditiile in care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 miliarde lei (sold unic) si la 380 miliarde lei (soldul creditelor comerciale extinse) in 2020.

"Dependenta financiara pe lanturile comerciale este mai accentuata fata de situatia de acum 10 ani. Creditul furnizor, o practica generalizata in economie, este de natura sa declanseze o adevarata implozie. Odata cu shut-down-ul din martie-aprilie, intarzierile la plata au crescut semnificativ, iar mare parte dintre companii, si asa slab capitalizate, s-au trezit prinse intr-un blocaj financiar de proportii. Daca o firma intra in blocaj, va atrage cu sine si partenerii de afaceri. Pe ansamblu, creditele comerciale au ajuns sa reprezinte de trei ori valoarea creditelor bancare pe termen scurt, de numai 34 de miliarde de lei", arata analiza Frames. 

In plus, fata de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependenta de importuri, care au crescut de la aproximativ 35 miliarde euro in 2009 la 86,2 miliarde euro in 2019.

Nici in privinta fortei de munca nu stam mai bine, mai arata analistii Frames. Chiar daca afacerile au crescut, numarul angajatilor nu a avansat decat cu 20%, la 5,2 milioane, un numar insuficient, dovada criza fortei de munca din ultimii ani.

Dincolo de situatia din mediul privat, statul se afla intr-o situatie financiara aproape imposibila. Datoria publica a crescut in martie 2020 la 401 miliarde lei, reprezentand 37,9% din PIB. In 2008, era de 66 miliarde lei, adica 12% din PIB.

Deficitul bugetar se afla, de asemenea, intr-o zona rosie. Dupa un 4,6% in 2019, in acest an se va depasi nivelul de 6,7% (72 miliarde lei - in scenariul optimist al guvernului), in timp ce Bruxelles-ul si FMI il vad si mai sus, spre 9,2% respectiv 10%, adica mai degraba spre 100 miliarde lei. Spre comparatie, in 2009, Romania avea un deficit bugetar de 36 miliarde lei.

"Finantarea deficitului se dovedeste a fi o misiune scumpa si dificila. In conditiile in care Guvernul ezita sa imprumute de la institutii care propun conditionalitati (FMI), in acest moment statul apeleaza numai la banci, iar datele indica faptul ca imprumuta cu cea mai ridicata dobanda din UE, mult mai mare decat cea perceputa tarilor din jurul nostru, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Investitorii speculeaza, astfel, ezitarile de reforma ale cabinetului Orban, ingrijorarile majore fiind legate, printre altele, potrivit Comisiei Europene, de preconizata majorare a pensiilor din septembrie, cu 40%, o misiune care risca sa puna bugetul intr-o situatie de risc major", arata analiza Frames.

Va reusi economia romaneasca sa treaca cu bine peste criza de proportii care se profileaza la orizont? Dincolo de mesajele pozitive promovate de autoritati, menite sa recladeasca increderea romanilor in contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre, mai arata analistii.

"Chiar daca stam mai bine la nivel macro-economic fata de 2008-2009, avem in continuare o economie fragila, in care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate sau microintreprinderi fara putere financiara. In absenta unui ajutor real din partea statului pentru aceste companii, dincolo de somajul tehnic si IMM Invest - un program de creditare din care doar firmele sanatoase si bancile au de castigat, marea majoritate a firmelor romanesti vor trebui sa se descurce singure in furtuna perfecta care se prolifereaza la orizont. Din pacate, multe vor da faliment sau vor intra in insolventa. Altele se vor reinventa in tentativa de a se adapta noii realitati - o economie in care consumul va scadea puternic, pe toate palierele", spun analistii.

Potrivit acestora, Romania economica va trebui sa isi gaseasca noi repere, daca nu vrea sa repete criza din 2008-2009. 

"Dincolo de atragerea optima a fondurilor UE, este nevoie sa ne reorientam consumul catre produse si servicii autohtone. Vom supravietui acestei crize doar daca vom cumpara produse romanesti, daca vom stimula astfel productia din tara, daca vom reusi sa reducem importurile si sa crestem exporturile, mai ales ca o lume intreaga cauta alternative la marfurile «made in China». In plus, firmele si statul vor trebui sa gaseasca solutii pentru a absorbi cei aproape doua milioane de romani ramasi fara job in tara sau intorsi din Occident",  arata analiza Frames.

Va fi de ajuns o astfel de strategie? Analistii spun ca, dincolo de reorientarea consumului, de recladirea increderii in lanturile comerciale interne, este nevoie ca si statul sa ia masuri dure, dar necesare, de reforma.

"Avem un buget in care 80% din venituri sunt alocate salariilor si pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. Este nevoie de o reforma bugetara, de restructurarea aparatului public (1,2 milioane de salariati), de un stat mai suplu, mai modern in zona de servicii pentru populatie si mediul de afaceri. S-au facut pasi importanti in ultimele doua luni, insa este nevoie de masuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40%, de exemplu, ar trebui regandita in sensul unei reesalonari pe o perioada de 2-3 ani. Sa cresti pensiile in plina criza economica este ca si cum, la nivelul unei familii, iti cumperi o masina de lux si o vacanta exotica pe datorie, desi esti platit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul ca ar afecta iremediabil credibilitatea Romaniei pe plan extern, si asa puternic zdruncinata in ultimii ani. Efectele le vom simti in scumpirea si mai mult a imprumuturilor, si asa aflate la cel mai ridicat nivel de dobanda din UE", afirma analistii.

Reforma din sectorul bugetar, absolut necesara si care, cel mai probabil, va fi pusa in practica dupa alegerile din toamna, va afecta si performanta economica a Romaniei, astfel ca previziunile privind recuperarea rapida a pierderii economice din perioada pandemiei se vor intinde pe o perioada mult mai lunga de timp.

"Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel ca 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocari. Chiar si daca vom reusi sa evitam efectele crizei externe, misiune aproape imposibila, problemele structurale ale Romaniei, de la structura bugetara la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urma, iar nota de plata va trebui platita", mai arata analiza Frames.

***

Analiza companiei de  consultanta Frames a fost realizata pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul National de Statistica, Comisia Europeana, FMI si estimarilor proprii, in baza statisticilor privind performanta companiilor din Romania, comunicate la Ministerul Finantelor si Registrul Comertului.

Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii si analize de business din Romania, dezvoltand produse de profil pentru o gama larga de clienti, de la IMM-uri si companii multinationale la organizatii patronale si institutii publice. Studiile macroeconomice dezvoltate de Frames sunt menite sa ofere investitorilor o perspectiva concreta legata de evolutia economica a Romaniei, in scopul conturarii planurilor investitionale.