Economia Romaniei ar putea creste cu +4,2% in 2016 si +4,3% in 2017, cu un deficit bugetar in intensificare la 2,95% din PIB in acest an, respectiv in usoara atenuare la 2,9% din PIB anul viitor, potrivit Programului de Convergenta pentru 2016, aprobat recent intr-o sedinta de guvern. “Prin actuala planificare bugetara nationala estimam ca deficitul bugetar nu va depasi rata de referinta de 3% din PIB in 2016 si 2017 si ca va reveni pe o traiectorie descrescatoare in 2018-2019. De asemenea, se asteapta devierea de la tinta privind obiectivul pe termen mediu in 2016 si 2017, ca urmare a masurilor din noul Cod fiscal si a majorarilor salariale aprobate in cursul anului 2015. Din 2018, aceasta tendinta se va schimba”, se arata in raportul Executivului. Aceeasi estimare pentru anul in curs, dar mai pesimista la nivelul lui 2017, este impartasita si de Fondul Monetar International (FMI), care a revizuit in crestere la 4,2% prognoza privind evolutia economiei romanesti in acest an, in crestere de la cota de +3,9% cat se preconiza in luna octombrie 2015, dupa cum se arata in cel mai nou raport, intitulat "World Economic Outlook" si publicat periodic de institutia financiara internationala. In cadrul documentului, expertii FMI avertizeaza, totusi, ca varful de crestere economica inregistrat in acest an de Romania (respectiv, +4,2%) va fi urmat in 2017 de o incetinire pana la 3,6%, insa chiar si asa tara noastra ar putea consemna, in urmatoarele 12 luni, unul din cele mai ridicate ritmuri ascendente din Europa, la egalitate cu Irlanda, Letonia si Polonia.

Aceste cifre sunt similare cu cele prezentate in martie a.c. de seful FMI pentru Romania, Reza Baqir, cu ocazia expunerii concluziilor misiunii FMI la Bucuresti, ce a avut loc in perioada 2-14 martie 2016. Potrivit reprezentantului FMI, cresterea economica va fi axata pe consum si se va situa la 4,2% in 2016 si la 3,6% in 2017.

La randul sau, Banca Mondiala prognozeaza ca ritmul de crestere economica al Romaniei va accelera la 4% in 2016, fiind sustinut de politica fiscala expansionista si de reformele de pe piata muncii, insa avertizeaza asupra riscului intrarii Romaniei in procedura de deficit excesiv.

Mediul economic privat continua sa fie prudent

Intrucat este destul de clar faptul ca majorarea PIB - cel putin din acest an - se va baza preponderent pe consum, mai ales ca 2016 reprezinta un moment electoral, in care prestatiile sociale se modifica, de regula, in sens pozitiv, mediul economic privat continua sa fie relativ prudent atunci cand se pune problema unui avans al PIB la o rata care ar putea deveni una dintre cele mai mari din UE. Si aceasta pentru ca alti indicatori macroeconomici, referitori la rata relativ mare a somajului (consemnata cu precadere in anumite zone ale tarii, caracterizate prin disparitate fata de altele, relativ dezvoltate), dinamica salariului minim pe economie, numarul redus de IMM-uri performante (ce reprezinta motorul unei dezvoltari sustenabile), industria orientata cu precadere spre „regimul de lohn” (care, dupa cum s-a demonstrat, nu creeaza un avantaj durabil economiei locale, deoarece nu este insotit de un transfer tehnologic sau de putere de decizie), denota tot atatea motive de ingrijorare. Insa, in ceea ce priveste sectorul de constructii, totul pare sa reflecte, in acest moment, ca 2016 va marca inca o etapa de crestere, eventual pe baze sustenabile.

In acest sens, specialistii Raiffeisen Bank au anuntat ca isi mentin prognoza de crestere a PIB in acest an, la 4%, analistii bancii considerand ca este prematur sa modifice estimarile, in conditiile in care „unele lucruri din economie merg bine, iar altele mai rau”. „Mai sunt multe luni in fata, nu vedem niciun motiv sa modificam prognozele. Unele lucruri merg mai rau, cum este industria, altele - precum constructiile - mai bine. Dar este prea devreme sa tragem o concluzie, mai ales ca intre +4% si +4,2% nu este o diferenta mare“, a precizat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, intr-un comentariu pe marginea prognozelor anuntate.

Spre deosebire de Guvern si de partenerii externi ai tarii noastre, analistii economici autohtoni considera ca, dupa alegeri, ar putea urma taieri ale cheltuielilor si majorari ale taxelor, determinand restrangerea consumului. O asemenea presupunere, coroborata cu estimarea FMI potrivit careia, in 2017, preturile de consum din Romania vor inregistra o crestere de 3,1%, reprezentand cel mai puternic salt al preturilor din randul statelor membre UE, va avea un impact clar asupra cererii de bunuri si servicii. Insa, in ceea ce priveste evolutia preturilor de consum din Romania in acest an, estimarile FMI au fost revizuite de la -0,2% in octombrie 2015 la -0,4% in prezent, astfel incat tara noastra ar putea fi si in actualele 12 luni unul dintre putinele state membre UE care va avea in 2016 o inflatie medie anuala negativa.

***

Potrivit datelor statistice, economia nationala a evoluat pana acum in parametrii anticipati, cu un salt chiar mai mare decat cel preconizat anterior. Astfel, sectorul de constructii isi continua ascensiunea (+5,3%, ca serie ajustata, in ianuarie-februarie a.c.), urmand tendinta anului trecut, cand rata avansului a depasit 10%, desi baza de raportare ramane destul de scazuta, daca se are in vedere volumul lucrarilor consemnat in anii de dinaintea inceperii recesiunii. O alta veste buna este aceea ca, in prima parte din 2016, cresterea consumului intern (care, de altfel, era inevitabila in conditiile relaxarii fiscale si a majorarilor salariale) indica un ritm de peste 10%, la acest capitol singura ingrijorare fiind faptul ca, pe cale de consecinta, sporirea respectiva ar putea antrena si majorarea importurilor, cu o rata superioara celei a exportului. Insa, deficitul balantei comerciale, care a ajuns la 993,5 milioane de euro dupa traversarea primelor doua luni a.c., este momentan contrabalansat de exporturile de servicii, cu o valoare asemanatoare (aproape un miliard de euro). Este insa de asteptat ca acest trend sa nu continue, dat fiind ca, in 2015, deficitul balantei comerciale s-a adancit cu 38%, pana la 8,36 miliarde euro, dupa ce exporturile s-au situat la 54,59 miliarde euro, iar importurile au ajuns la 62,96 miliarde euro. Fie din cauza factorului sezonier, fie din alte motive industria autohtona a inceput anul in curs cu o scadere (-0,5% in intervalul ianuarie-februarie a.c.), dar au aparut ulterior unele semnale ce indica o revenire si, pana la publicarea celor mai recente date statistice, dupa cum se cunoaste, PIB a crescut in trimestrul al patrulea din 2015 cu +1,1%, in termeni reali, fata de trimestrul precedent, avansul intregului an fiind de 3,8%. In consecinta, chiar si in varianta pesimista, in care se iau in considerare factorii de risc mentionati anterior, pentru anul in curs se poate miza pe un ritm ascendent relativ considerabil al PIB.