In cadrul sedintei de miercuri, 11 august 2010, reprezentantii Guvernului Romaniei au analizat proiectul legislativ ce presupune rectificarea bugetara pentru ultima parte a anului in curs si au decis sa diminueze cu 10% cheltuielile cu investitiile din fiecare minister. "Executivul va reduce, prin rectificarea bugetara, cheltuielile de capital cu echivalentul a 0,2% din PIB, fiind asigurata in continuare finantarea unor domenii importante, inclusiv in zona sociala. Astfel, toate ministerele trebuie sa reevalueze proiectele de investitii, urmand sa fie considerate drept prioritare obiectivele aflate intr-un stadiu avansat de executie, care pot fi finalizate in 2010 si 2011", a declarat premierul Emil Boc. Rezultatul reevaluarii va prezentat de fiecare ministru in parte, in interval de o saptamana de la data sedintei, in urma unei discutii cu seful Guvernului. De altfel, conform intelegerii cu partenerii internationali, bugetul de stat trebuie rectificat in intervalul 16-20 august a.c., iar in noul context macroeconomic, care indica o acutizare a recesiunii pe toate planurile, membrii puterii executive au ales sa suplimenteze fondurile Ministerului Muncii, pentru achitarea unor drepturi cuvenite (cum ar fi pensii, indemnizatii de somaj si alte alocatii), in scopul de a "evita declansarea unor conflicte sociale". Daca reprezentantii firmelor din bransa de constructii si din domeniile conexe (inclusiv din sectorul de tamplarie termoizolanta) si-au pus speranta in faptul ca programele guvernamentale de investitii (printre care se afla lucrarile de infrastructura, reabilitarea termica a imobilelor multietajate etc.) vor contribui la relansarea pietei de profil, se pare ca membrii executivului au actionat in sens contrar, diminuand si mai mult cheltuielile cu investitiile. Motivul ar putea fi constituit de faptul ca asa-numita "presiune sociala" este considerata mai periculoasa decat blocajul financiar si lipsa de comenzi (inclusiv din partea statului) cu care se confrunta firmele specializate din bransa de constructii. In orice caz, cheltuielile cu investitiile in primele sase luni ale acestui an, la nivelul bugetului general consolidat, au totalizat numai 6,18 miliarde lei, in scadere cu 22,4% raportat la perioada similara a anului trecut, ceea ce denota, inca o data, lipsa de fonduri, dar mai ales de vointa politica pentru a lua masuri reale de relansare a mediului de afaceri, ceea ce duce la crearea de noi locuri de munca, la majorarea consumului intern si, in final, la iesirea mai rapida din starea de criza economica.

Chiar daca Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va primi in plus, dupa rectificare, suma de 4,36 miliarde lei (pentru pensii si alte alocatii sociale), Guvernul a decis sa aloce si alte fonduri in vederea continuarii unor proiecte prioritare, in favoarea anumitor ministere. Se pare ca nu vor fi initiate noi lucrari de infrastructura din domeniul sanitar, de vreme ce suma de 2,81 miliarde lei alocata Ministerului Sanatatii va fi destinata exclusiv "acoperirii deficitului la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate", deficit a carui accentuare nu a fost explicata de membrii executivului, in conditiile in care contributiile lunare datorate de angajati si angajatori au un grad ridicat de incasare la bugetul fondului respectiv. In schimb, Ministerul Mediului si Padurilor va primi suma de 241,2 milioane de lei, Ministerul Economiei 207,1 milioane de lei, Ministerul Culturii 56,9 milioane de lei (pentru restaurarea si reabilitarea unor cladiri din categoria monumentelor istorice, precum si pentru consolidarea unor imobile din patrimoniu, cum ar fi Biblioteca nationala a Romaniei, Teatrul National I.L. Caragiale din Bucuresti etc.), Ministerul Comunicatiilor 49,6 milioane de lei si Academia Romana 17 milioane de lei (pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile).
Resursele MDRT, reduse cu peste 168 milioane de lei
Rectificarea bugetara presupune, mai ales, diminuarea sumelor alocate initial unor ministere (diminuarile fiind mai importante in comparatie cu sumele realocate). Astfel, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (care ar fi trebuit sa primeasca fonduri de minimum 6% din PIB, majoritatea sumelor respective fiind destinate modernizarii infrastructurii scolare) va trebui sa recurga la scaderea cheltuielilor (inclusiv a celor de investitii) cu 494,6 milioane de lei. Celelalte ministere vizate de reducerea costurilor sunt: Ministerul Administratiei si Internelor (-476,8 milioane de lei), Ministerul Apararii Nationale (-278,5 milioane de lei), Ministerul Justitiei (-198 milioane de lei), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (-142,5 milioane de lei) si Ministerul Public (-105,2 milioane de lei). Cele doua autoritati publice centrale care au atributii in domeniul constructiilor si in sectoarele conexe sunt vizate, la randul lor, de masura restrangerii cheltuielilor, bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului contractandu-se cu 168,6 milioane de lei, iar cel al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii cu 121,7 milioane de lei. In schimb, se urmareste echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat (aferent sistemului public de pensii), prin majorarea ambelor capitole (de venituri si cheltuieli) la 1,89 miliarde lei fiecare. De asemenea, se asigura si sumele necesare altor alocatii de stat (in special, bugetele asigurarilor de somaj si pentru accidente de munca, boli profesionale etc.
Venituri in scadere, la aceleasi cheltuieli
In urma rectificarii, se poate observa faptul ca veniturile estimate la bugetul consolidat pentru 2010 se diminueaza cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile se reduc cu numai 714 milioane de lei. „Cele mai importante diminuari in ceea ce priveste colectarea sumelor datorate la bugetul consolidat se preconizeaza in cazul impozitului pe venit, precum si la accize si impozitul pe profit, insa pot fi atrase resurse suplimentare ca urmare a cresterii cotei TVA”, se arata in proiectul primei rectificari bugetare din acest an. Modificarile de venituri se vor inregistra la bugetul de stat (+1,94 miliarde lei), bugetul general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale (-3 miliarde lei) si altele, in timp ce bugetul fondurilor externe nerambursabile (+8,8 miliarde lei) si cel al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (+1,1 milioane de lei) sunt ajustate pozitiv. In schimb, la capitolul „sume care se consolideaza” poate fi observat un deficit de 8 miliarde lei. „In ceea ce priveste cheltuielile, pentru bugetul de stat acestea se majoreaza cu 3,8 miliarde lei si, in schimb, se urmareste diminuarea costurilor aferente bugetului general consolidat al unitatilor administrativ-teritoriale (-3 miliarde lei), in aceeasi masura cu diminuarea veniturilor atrase. Bugetul institutiilor/activitatilor finantate integral si/sau partial din venituri proprii isi suplimenteaza cheltuielile cu 2,09 miliarde lei, cel mai probabil ca urmare a cresterii volumului de achizitii. Incasarile suplimentare din taxa pe valoarea adaugata, pe care se bazeaza guvernantii, sunt de numai 1,4 miliarde lei. Se asteapta si venituri provenite din donatii, in cuantum de 1,32 miliarde lei. Rectificarea bugetara tine cont de noile estimari ale Fondului Monetar International, care considera ca Produsul Intern Brut - PIB al Romaniei se va diminua cu o cota cuprinsa intre 1,7% si 1,9%, in comparatie cu majorarea de 1,3% avuta in vedere la fundamentarea bugetului initial. In conditiile actuale, se prognozeaza o adancire a deficitului bugetar, de la 5,9% la 6,8%. De la venituri totale de 168,85 miliarde lei si cheltuieli de 200,76 miliarde lei, s-a ajuns la venituri de 161,8 miliarde lei si cheltuieli de circa 200 miliarde lei. Pentru majoritatea analistilor economici din tara noastra incapacitatea Guvernului de a diminua in mod optim costurile (prin limitarea achizitiilor din fonduri publice si redirectionarea sumelor economisite catre investitii cu impact economic major) reprezinta o realitate. Prin contrast, misiunea de experti a Fondului Monetar International - FMI a constatat un grad optim de incasare a veniturilor bugetare si a insistat pe urgentarea reformelor si pe achitarea arieratelor statului care, in acceptia consiliului FMI de la Washington, reprezinta principalele conditionalitati in vederea acordarii transei din septembrie 2010, in valoare de 914 milioane de euro.
Statul plateste datorii de 500 milioane de lei
In sedinta de miercuri, Guvernul Romaniei s-a decis sa respecte una dintre conditiile impuse de FMI - si anume aceea a achitarii arieratelor statului. „In urma rectificarii, se vor aloca fonduri de 1,9 miliarde lei pentru achitarea datoriilor statului in sistemul de sanatate, respectiv 500 de milioane de lei in vederea platii arieratelor acumulate de companiile de stat fata de alte firme care inregistreaza, la randul lor, datorii la buget”, a  mai subliniat primul-ministru Emil Boc. Analizand declaratia premierului, se pare ca datoriile statului vor fi achitate incepand cu saptamana viitoare, insa beneficiarii sumei de 500 milioane de euro vor fi, in principal, societatile comerciale care au datorii fata de stat (pentru ca sumele respective sa acopere toate creantele). La finele lunii iunie a.c., arieratele acumulate de entitatile aflate in subordinea Guvernului s-au cifrat la doua miliarde lei, cuantumul acestora fiind aproape dublu fata de tinta convenita initial cu FMI (respectiv, 1,09 miliarde lei). Pentru intervalul urmator, pe fondul sporirii cheltuielilor bugetare (costuri generate, in special, de achizitiile nesustenabile), se preconizeaza o sporire a ratei de crestere a arieratelor. De exemplu, potrivit scrisorii de intentie transmise FMI de oficialii de la Bucuresti, datoriile statului au sporit in ultimele luni cu 240 milioane de lei (in comparatie cu nivelul consemnat la data de 31 martie 2010). Pentru informatii suplimentare, www.gov.ro