GUVERN: Noul Executiv prezinta in Parlament masuri extinse de guvernare |
Actualitatea interna Publicat de Cosmin Dincu 26 Ian 2018 20:21 |
Dupa sedinta CExN al PSD din data de 26 ianuarie 2018, premierul desemnat, Viorica Dancila, a anuntat structura noului Executiv, iar conducerea principalului partid aflat la putere a dat publicitatii un nou program de guvernare, cu masuri extinse, ce vor avea impact atat in plan social, cat si al investitiilor, dupa cum se arata in documentul ce trebuie pus in aplicare de noul Cabinet. Atat premierul desemnat, cu persoanele propuse ca ministri, cat si programul modificat de guvernare vor fi supuse luni dezbaterii si votului in plenul reunit al Parlamentului Romaniei.
Spre deosebire de structurile puterii executive anterioare, Guvernul Dancila include patru vicepremieri, dintre care unul pentru implementarea parteneriatelor internationale ale tarii. De asemenea, in total, 17 posturi din 28 de ministere au nume noi, iar structura Cabinetului este prezentata in cele ce urmeaza: Viorica Dancila, prim-ministru; Viorel Stefan, vicepremier (fara portofoliu); Gratiela Gavrilescu, viceprim-ministru si ministrul Mediului; Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor internationale si Paul Stanescu, viceprim-ministru si ministrul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, secondati de: Valentin Popa, ministrul Educatiei; Nicolae Burnete, ministrul Cercetarii; Anton Anton, ministrul Energiei; Teodor Melescanu, ministrul de Externe; Rovana Plumb, ministrul pentru Fonduri Europene; Viorel Ilie, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul; Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finantelor; George Ivascu, ministrul Culturii; Sorina Pintea, ministrul Sanatatii; Danut Andrusca, ministrul Economiei; Stefan Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat; Lucian Sova, ministrul Transporturilor; Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne; Mihai Fifor, ministrul Apararii Nationale; Tudorel Toader, ministrul Justitiei; Petre Daea, ministrul Agriculturii; Lia-Olguta Vasilescu, ministrul Muncii; Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicatiilor; Ioana Bran, ministrul pentru Tineret si Sport; Bogdan Trif, ministrul Turismului; Ioan Denes, ministrul Apelor si Padurilor; Natalia Intotero, ministrul Romanilor de Pretutindeni si Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene.
Din 2018 strategia Guvernului ar trebui sa se orienteze pe investitii
Accentuand faptul ca in 2017 „au fost respectate angajamentele sociale, prin faptul ca puterea de cumparare a castigului salarial mediu a fost mai mare cu 14% fata de 2016, iar puterea de cumparare a pensiei medii de asigurari sociale de stat a crescut cu 9% fata de aceeasi perioada”, specialistii coalitiei PSD-ALDE ce au elaborat noul program de guvernare arata ca, in continuare, in intervalul temporal 2018-2020, politicile publice (de stat) se vor axa pe investitii, dar in contextul respectarii angajamentelor luate cu privire la fiscalitate, mai ales in ceea ce priveste tinta de deficit bugetar.
„In anul 2018 vom continua sa respectam angajamentele privind consolidarea unor finante publice sanatoase (cu deficit bugetar sub 3% din PIB si o datorie publica sub 60% din PIB) pe fondul unei cresteri economice de peste 5,5% si al continuarii strategiei de crestere a veniturilor populatiei. Totusi, perioada 2018-2020 va fi una in care vom miza pe cresterea investitiilor, atat cele finantate din buget sau prin accelerarea absorbtiei de fonduri europene, cat si prin stimularea investitiilor private. Consolidarea macroeconomica se va putea realiza printr-o combinatie de politici fiscal-bugetar-monetare astfel incat, pe fondul pastrarii echilibrelor macroeconomice, sa putem creste nivelul de bunastare al romanilor. Vom putea asigura astfel premisele aderarii Romaniei la zona euro intr-un termen rezonabil, integrarea mai adanca in UE realizandu-se pe fondul unei fundatii economico- sociala competitiva si solida (...). In domeniul sanitar, Guvernul sustine construirea a opt spitale regionale, dotate cu echipamente de ultima generatie si a unui spital republican, in Bucuresti, care va fi organizat ca centru de urgenta-excelenta si cercetare, pe toate specialitatile. In plus putem asigura finantarea investitiilor in modernizarea spitalelor judetene si a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura conditii optime actului medical si pentru a asigura accesul cetatenilor la servicii de sanatate la ei in judet (...). Vom incuraja, in acelasi timp, capitalul autohton, cu o strategie consistenta de atragere a investitiilor straine directe, mai ales in sectoarele cu valoare adaugata ridicata. Consideram ca Romania trebuie sa investeasca masiv in infrastructura si in fabrici noi. Nu mai putem doar sa vindem ce produc altii. Ne trebuie capacitati de productie noi si aici, pe langa investitiile private, credem ca si statul poate avea un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investitii in industria de aparare, energie, tehnologia informatiei, industrie alimentara etc. (...). Pentru a creste competitivitatea Romaniei, absorbtia integrala a fondurilor europene pana in 2023 este stringenta. Dupa ce in 2017 gradul de absorbtie a fost de 11%, guvernul isi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rata de absorbtie de 72,5% pana la 31 decembrie 2020 si de 100% pana la 31 decembrie 2023”, se arata in noul program de guvernare.
PIB al Romaniei ar trebui sa ajunga la 1.070 miliarde lei in anul 2020
Dupa cum se explica in documentul proaspat elaborat de coalitia aflata la putere, „astazi, economia Romaniei este a 16-a in UE. PIB al Romaniei este prognozat la 842,5 miliarde lei in 2017 si va ajunge, conform propunerilor si modelului economic prezentat in noul program de guvernare, la 1.070 miliarde lei in 2020. Acest lucru presupune o crestere economica medie, in urmatorii trei ani, de peste 5,5% pe an (...). Pornind de la experienta unor state precum Norvegia, Franta, Italia sau Polonia, vom infiinta un Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI). Acesta va fi alcatuit, in principal, din companiile de stat profitabile, a carui valoare va depasi 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizari, din dividende ale acestor companii, precum si din veniturile provenite din emisiuni de obligatiuni sau din vanzarea de active neperformante (case de odihna, hoteluri - apartinand unor companii al caror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi acela de a dezvolta sau construi de la zero afaceri in domenii prioritare pentru statul roman, care sa se sustina economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau impreuna cu alte fonduri de investitii sau cu investitori privati. Estimam ca peste 8 miliarde euro vor intra in economia Romaniei in urmatorii trei ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la aparitia a numeroase fabrici in agricultura si industrie, dar si la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Santierul Naval Constanta, CEC, Nuclearelectrica, astfel incat acestea sa-si poata extinde activitatea sau, dupa caz, sa achizitioneze noi capacitati: flota de
avioane, nave, garnituri de tren”.
Ideea spitalelor regionale si a celui national - reiterata de guvernanti, cu posibila finantare prin FSDI
„Cele mai mari investitii ale FSDI in urmatorii trei ani se vor realiza in sanatate, prin constructia unui spital republican (de anvergura nationala) si a opt spitale regionale. Valoarea totala finantata din FSDI este prognozata la 3,5 miliarde euro. Alte 3 miliarde euro vor viza constructia de autostrazi si cai ferate rapide, avand prioritate autostrazile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene pana in 2020. FSDI, impreuna cu alte banci internationale, BEI, BERD si Banca Mondiala, care si-au exprimat deja interesul in discutiile pe care le-am avut, va construi, in parteneriat public - privat, autostrazi pe care le va detine pentru o perioada de 30 ani si care vor fi cedate inapoi statului roman, pe masura ce bugetul de stat va avea disponibilitati pentru a le rascumpara. Sunt trei autostrazi care se vor putea construi prin FSDI: o autostrada care sa strabata muntii intre Transilvania si Moldova (Targu Mures - Iasi), o a doua autostrada prin sudul Romaniei, care sa uneasca Transilvania cu Oltenia si Tara Romaneasca (Timisoara - Bucuresti) si o a treia care sa uneasca Moldova cu Tara Romaneasca (Iasi - Bucuresti)”, se mai arata in documentul programatic al viitorului Executiv. Pentru a vizualiza programul complet de guvernare, click aici!
|