In aprilie 2022, KPMG a publicat raportul Global Economic Outlook, bazat pe analizele expertilor efectuate de economisti din intreaga retea a firmelor membre. In contextul actual, in care activitatea de prognoza economica a devenit mai dificila, raportul isi propune sa ofere niste repere care sa ajute companiile, guvernele si persoanele fizice in luarea deciziilor pentru a naviga acest mediu incert.

In timp ce economia globala se afla pe calea redresarii dupa pandemia de COVID-19, un alt soc sistemic s-a facut resimtit la nivel mondial. Invazia Ucrainei de catre Rusia a marcat o schimbare tectonica in zona riscului geopolitic. Dincolo de efectul declansarii unei crize umanitare profunde in Europa de Est, impactul economic al conflictului - si sanctiunile asociate acestuia - vor fi resimtite in intreaga lume, incetinind cresterea economica si contribuind la cresterea presiunilor inflationiste, aflate deja pe o panta ascendenta.

 

Desi Rusia si Ucraina au impreuna o pondere relativ scazuta in economia mondiala, ele au o contributie ridicata in exporturile globale de energie. Dependenta multor tari europene de petrolul si gazul rusesc a declansat o dezbatere politica cu privire la modul in care aceasta poate fi redusa complet, cat mai rapid posibil. Totodata, ambele tari sunt furnizoare majore de metale, produse intermediare, produse alimentare de baza si marfuri agricole. Furnizarea acestora din urma, in special, este de asteptat sa fie serios afectata din moment ce Rusia si Ucraina, impreuna, reprezinta 29% din exporturile globale de grau. Ucraina, singura, furnizeaza 13% din exporturile globale de porumb, precum si o mare parte din alte produse alimentare de baza, cum ar fi semintele de floarea soarelui. Pe langa scaderea anticipata a ofertei, cresterea preturilor la ingrasaminte precum si costurile de transport mai mari – cauzate de modificarea rutelor de transport pentru marfurile agricole – vor exercita o presiune si mai ridicata asupra preturilor globale la alimente. Socul aprovizionarii cu alimente va fi resimtit mai accentuat in tarile care au o dependenta ridicata de importul produselor agricole. Majorarea preturilor la alimente, energie si metale, impreuna cu intarzierile cauzate de intreruperile continue pe lanturile de aprovizionare, vor avea un impact asupra cererii, prin cresterea costurilor cu nivelul de trai ale consumatorilor, precum si asupra ofertei, productia industriala din Europa fiind cu precadere expusa.

 

Perspectivele economice pentru urmatorii doi ani vor depinde de mai multi factori. In mod evident, conflictul dintre Rusia si Ucraina va juca un rol major, avand implicatii atat la nivelul comertului de bunuri si servicii cat si asupra preturilor marfurilor, dincolo de orizontul pe termen scurt, in special in Europa. Insa, in viitorul apropiat, directia politicilor monetare si fiscale, in special in economiile avansate, va juca, de asemenea, un rol in conturarea traiectoriei cresterii economice. Gestionarea compromisurilor in elaborarea politicilor economice va fi dificila. Perspectiva unor rate nominale mai mari ale dobanzilor, necesare pentru a combate inflatia, si urgenta consolidarii fiscale vor duce la o decelerare suplimentara a activitatii economice. O potentiala incetinire a cresterii economiei chineze, partial generata de politica zero-Covid a tarii, ar putea avea, de asemenea, implicatii globale privind cererea si oferta.

 

Avand in vedere ca situatia ramane extrem de incerta, raportul KPMG ia in considerare trei scenarii alternative. In scenariul de baza, preturile petrolului la nivel mondial sunt proiectate a fi cu 30 de dolari mai mari decat traiectoria lor inainte de escaladarea crizei, iar preturile la gaze cu 50% mai mari in Europa. Se preconizeaza ca preturile la alimente la nivel mondial vor creste cu 5%. Scenariul alternativ pesimist ia in considerare o crestere a preturilor la petrol mai mare cu 40 de dolari si a pretului la gaze de 100% pentru Europa si de 50% pentru restul lumii. De asemenea, presupune o crestere de 10% a preturilor la alimente la nivel mondial. Ambele scenarii au ipoteza de crestere cu 23% a pretului mediu al metalelor si o crestere cu 4% a costului inputurilor agricole. Ele includ, de asemenea, prime de risc de investitii mai mari si cheltuieli guvernamentale suplimentare in Europa. In final, scenariul optimist este bazat pe o ipoteza in care conflictul este solutionat mai rapid decat se anticipase, preturile revenind la nivelurile de la inceputul lunii februarie, odata cu restabilirea fluxurilor de productie si a celor comerciale. Simularile arata ca, in acest scenariu, cresterea PIB-ului global ar putea varia intre 3,3%-4% in acest an si intre 2,5%-3,2% in 2023.

 

Datorita proximitatii regionale si a legaturilor sale comerciale atat cu Rusia, cat si cu Ucraina, Europa Centrala si de Est a fost in centrul atentiei inca de la inceputul conflictului. Romania, in special, se confrunta cu o nevoie presanta de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice inca inainte de declansarea ostilitatilor. Romania se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv inca de la inceputul anului 2020 – chiar daca aceasta este in prezent suspendata din cauza pandemiei. Eforturile de a reduce deficitul bugetar structural relativ mare in anii urmatori ar putea avea un efect negativ indirect asupra cresterii economice. In plus, adancirea constanta a deficitului de cont curent – situat la -7,1% din PIB in 2021, al doilea ca marime din UE – ar necesita o corectie treptata si mai degraba imediata, pentru a evita cresterea suplimentara a costurilor de finantare a acestuia. Este probabil ca inflatia importata, aflata in crestere, sa continue sa puna presiune pe ratele dobanzilor nominale, erodand puterea de cumparare a consumatorilor, limitand cresterea economica pe termen scurt. Cu toate acestea, prin sustinerea unor politici adecvate, menite sa incurajeze investitiile si sa stimuleze cresterea pe termen lung, Romania ar putea trece mai usor peste aceasta criza. Absorbtia completa a fondurilor disponibile prin Fondul de redresare si rezilienta al UE ar contribui in mare masura la imbunatatirea perspectivelor de crestere economica.

 

Dupa cum comenteaza Ramona Jurubita, Country Managing Partner la KPMG in Romania: „Desi situatia ramane dificila, Romania are mai multe avantaje. In primul rand, suntem membri NATO, fapt care confera o garantie de securitate. Mai mult, evolutia situatiei militare de la inceputul invaziei a redus considerabil, deocamdata, preocuparile initiale cu privire la o posibila extindere a conflictului in zone dincolo de Ucraina. De asemenea, apartenenta Romaniei la UE este un semnal de stabilitate pentru investitori, oferind totodata toate beneficiile pietei unice.”

Dupa cum conchide Ramona Jurubita: „Guvernul si comunitatea de afaceri trebuie sa prezinte un mesaj clar ca Romania nu este doar un loc sigur pentru investitii, ci ofera si multe oportunitati, in ciuda provocarilor actuale. In acelasi timp, autoritatile pot stimula in continuare cresterea economica prin politici favorabile investitiilor, cum ar fi sprijinul in sectoare cheie ca si sanatatea si educatia, precum si prin absorbtia completa a fondurilor disponibile ale UE, in special cele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii tarii.