Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut dupa primele cinci luni ale acestui an, de la 1,23% din PIB in perioada ianuarie-aprilie, potrivit datelor publicate de Ministerului Finantelor, informeaza Agerpres. Soldul negativ este insa in scadere cu aproximativ 0,65 puncte procentuale fata de cifrele consemnate in perioada similara a anului trecut, cand bugetul inchidea primele cinci luni cu un deficit de 2,22% din PIB.

„Executia bugetului general consolidat in primele cinci luni ale anului 2022 s-a incheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, in scadere fata de deficitul de 26,18 miliarde lei inregistrat la aceeasi perioada a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a inregistrat o scadere (...) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB”, precizeaza Ministerul Finantelor.

Evolutia este explicata de cresterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influentata in principal de incasarile din TVA, alte impozite pe bunuri si servicii si venituri nefiscale, in timp ce cheltuielile bugetare au inregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenta sociala si cu dobanzile.

 

Veniturile bugetului general consolidat au insumat 178,97 miliarde lei in primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul incasat in perioada similara din 2021. Evolutia favorabila a acestora fost influentata preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite si taxe pe bunuri si servicii, venituri nefiscale si contributii de asigurari.

Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 14,24 miliarde lei in primele cinci luni, consemnand o crestere de 18,2% (an/an), sustinuta de sporul incasarilor din declaratia unica (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodata, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evolutia fondului de salarii din economie (+11,5%), exceptand luna mai - cu o dinamica a incasarilor din aceasta categorie peste cea a bazei macroeconomice.

 

Contributiile de asigurari au inregistrat 57,57 miliarde lei in ianuarie-mai, in crestere cu 10,9% (an/an). Ca si in cazul impozitului pe salarii, evolutia este inferioara dinamicii fondului de salarii in primele cinci luni, exceptie facand luna mai.

Incasarile din impozitul pe profit au insumat 7,04 miliarde lei, in scadere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificarii termenului de plata privind impozitul pe profit

aferent anului fiscal 2021, pana la data de 25 iunie 2022 (fata de termenul de 25 martie prevazut in anul 2021), ceea ce a condus la reducerea incasarilor din impozitul pe profit de la agentii economici cu 19,5% (an/an), atenuata insa partial de impozitul pe profit virat de bancile comerciale (+0,6 miliarde lei).

 

Incasarile nete din TVA au totalizat 38,16 miliarde lei in primele cinci luni, in crestere cu 29,5% (an/an), in timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 miliarde lei.

„Dinamica veniturilor din TVA a fost influentata preponderent de evolutia favorabila a bazei macroeconomice relevante”, subliniaza MF.

Veniturile din accize au insumat 14,01 miliarde lei, consemnand o crestere de 1% (an/an), determinata de avansul incasarilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, sustinut atat de cresterea consumului de carburanti fata de aceeasi perioada a anului trecut, cat si de majorarea accizei cu 3,6% incepand cu 1 ianuarie 2022. Pe de alta parte, incasarile din accizele pentru produsele din tutun au inregistrat o dinamica anuala negativa (-5,9%), evolutie explicata intr-o anumita masura de reorientarea partiala a consumului de tigarete catre substituenti (produse din tutun incalzit ori lichide cu continut de nicotina destinate inhalarii cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxati cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii au totalizat 8,32 miliarde, inregistrand un avans semnificativ fata de anul precedent (+6,29 miliarde lei), preponderent pe seama incasarilor suplimentare din sectorul energetic.

 

Veniturile nefiscale au insumat 15,54 miliarde lei, in crestere cu 59,8% (an/an), sustinuta de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevente petroliere si

varsaminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat si de inregistrarea sumelor din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 12,59 miliarde lei, in crestere cu 22,2% (an/an).

In ceea ce priveste cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost in suma de 199,87 miliarde lei si au crescut in termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au inregistrat o crestere cu 0,37 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

 

Cheltuielile de personal au insumat 48,46 miliarde lei, in crestere cu 4,6% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Totodata, cheltuielile cu bunuri si servicii, de 26,19 miliarde lei, s-au majorat cu 16,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. O crestere se reflecta la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, precum si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de 10,1%.

Cheltuielile cu dobanzile au fost de 10,92 miliarde lei. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent platile de dobanzi aferente portofoliului de datorie publica s-au majorat cu 3,84 miliarde lei ca urmare a cresterii ratelor de dobanda in contextul inflationist manifestat indeosebi incepand cu a doua parte a anului 2021, atat pe plan intern cat si international, cat si ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

 

Si cheltuielile cu asistenta sociala, de 74,1 miliarde lei, au fost in crestere, cu 17,8%. Evolutia cheltuielilor cu asistenta sociala a fost influentata, in principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari (pensia minima) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel incat toti cei care se incadreaza in aceasta categorie sa aiba un venit de 2.200 de lei, in luna ianuarie 2022, precum si de acordarea celei de-a 13-a indemnizatii pentru persoanele cu

dizabilitati.

„Totodata, se reflecta majorarea alocatiei de stat pentru copii, astfel, alocatia de stat pentru copii creste, incepand cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii in varsta de pana la 2 ani sau pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap. Totodata, copiii cu handicap beneficiaza de aceasta suma pana la implinirea varstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocatia de stat pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani, dar si pentru tinerii de peste 18 ani care urmeaza cursurile liceale sau profesionale, pana la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmeaza o forma de invatamant preuniversitar prevazuta de lege, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani”, semnaleaza MF.

Cheltuielile cu subventiile au fost de 4,4 miliarde lei. In principal, aceasta suma reprezinta subventii pentru transportul de calatori, precum si pentru sprijinirea producatorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,42 miliarde lei, reprezentand, sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, alte despagubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 13,5 miliarde lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent, iar cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 16,45 miliarde lei.

„Se observa o crestere a ponderii investitiilor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentand 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investitii in timp ce cheltuielile de investitii din resurse interne au inregistrat o diminuare”, puncteaza Ministerul Finantelor.