Masurile avute in vedere in pachetul "Sprijin pentru Romania" ne dau perspectiva mentinerii intr-o zona de crestere economica similara cu angajamentele initiale, a declarat, miercuri, ministrul Finantelor, Adrian Caciu, subliniind ca, pentru a avea o crestere ridicata in acest an, este necesara stimularea cu predilectie a sectorului de constructii si a agriculturii.

"Prognozele avute in vedere de catre principalele institutii financiare internationale au redus anticipatia de crestere economica pe anul 2022 pentru Romania, insa actiunile guvernamentale din pachetul 'Sprijin pentru Romania', axate pe stimuli pentru investitii private in proportie de peste 60% din anvelopa bugetara alocata, respectiv 10,4 miliarde lei din 17,3 miliarde lei, ne dau perspectiva mentinerii intr-o zona de crestere economica similara cu angajamentele initiale, evident cu conditia ca stimulii sa ajunga la timp si tintit in economie. O sa avem in curand, la jumatatea lunii mai, si datele semnal cu privire la PIB pe trimestrul I, iar elementele de proiectie pe primele doua luni ne arata semne de inversare a trendului din trimestrul IV 2021, respectiv o usoara revenire", a explicat Caciu in Parlament, la "Ora Guvernului".

El a adaugat ca, in paralel, cresterea colectarii veniturilor bugetare si accesarea fondurilor europene "au fost, sunt si vor fi prioritati ale actualului Guvern". Astfel, in primul trimestru al anului 2022, s-au incasat cu peste 21% mai multe venituri decat in perioada similara a anului trecut, respectiv cu 18,2 miliarde lei mai mult, de la 85,8 miliarde lei in 2021 la 104 miliarde lei in 2022. Cresterea colectarii veniturilor fiscale a inregistrat un plus de 21,8%, iar a contributiilor de asigurari de 9,2%.

De asemenea, a mai spus ministrul, conform datelor pentru primul trimestru, se inregistreaza o crestere de 67% a sumelor provenite din fonduri europene, respectiv 8,1 miliarde lei fata de 4,9 miliarde lei anul trecut.

"In materie de cheltuieli publice, avem in vedere o eficientizare a executiei bugetare a acestora coroborata cu prioritizarea cheltuielilor pe investitii si mai ales pentru investitii in derulare, investitii mature. Pentru a avea o crestere economica ridicata in acest an este necesara stimularea rapida a economiei, cu predilectie pe sectorul de constructii si agricultura, care s-au manifestat sub potential la finalul anului 2021, coroborat cu abordarea angajata de continuare a consolidarii fiscale si de crestere a colectarii veniturilor bugetare si absorbtie accelerata a fondurilor europene avute la dispozitie. Datele de pe primul trimestru ne confirma ca suntem in aceasta ipostaza si veniturile, mai ales din fonduri europene, sunt intr-o crestere accelerata", a punctat Adrian Caciu.

Ministrul Finantelor a subliniat ca, la inceputul anului 2022, Romania inregistra o datorie publica de 49% din PIB, in crestere cu 13,7 puncte procentuale fata de 2019 si cea mai mare crestere din ultimii 30 de ani, valoarea nominala fiind mai mare cu 203 miliarde lei.

"De asemenea, Romania se afla in procedura de deficit excesiv, declansata in aprilie 2020 ca urmare a inregistrarii in 2019 a unui deficit de 4,3% din PIB, respectiv in 2020 de 9,3% din PIB, sens in care s-a asumat un angajament de reducere a deficitului pana la finalul lui 2024, cu un calendar ce prevede, sau prevedea, un deficit de 8% in 2021, de 6,2% in 2022, 4,4% in 2023 si 3,9% in 2024. Referitor la acest aspect (...) precizez ca Romania a reusit sa inchida anul 2021 cu o tinta de deficit mult mai curajoasa, respectiv 7,15% din PIB, deficit ESA, fata de 8% cel programat", a mai spus Caciu.

El a semnalat ca dobanzile la care se imprumuta Romania la preluarea guvernarii erau de 5,5%, in crestere de 2,11 ori fata de inceputul anului 2021, cand se situau la 2,6%. Totodata, inflatia era de 7,8%, in crestere de 3 ori fata de inceputul anului 2021. Deficitul de cont curent a incheiat anul cu 7% din PIB, in crestere cu 2 puncte procentuale fata de 2020, iar economia a incetinit in ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a facut ca in 2021 sa se inregistreze o crestere economica de doar 5,9% fata de 7% prognozat.

"Am declarat inca de la inceputul mandatului ca suntem intr-o situatie complicata, cu pronuntate dezechilibre macroeconomice a caror ajustare necesita timp si actiuni concrete si consecvente la nivel guvernamental si economic pentru a se reveni intr-un cadru macroeconomic sustenabil. Primele actiuni concrete au fost acelea de reducere a deficitului pe anul 2021, atat pe cash, cat si pe ESA, fata de programari si rectificarile bugetare, astfel ca am incheiat anul 2021 cu un deficit cash de 6,7% fata de 7,13% programat (...) Reducerea deficitului s-a facut atat pe seama unei colectari mai bune in ultima luna a anului - am avut incasari cu 7 miliarde lei mai mult decat media primelor 11 luni din 2021 - cat si pe seama unei mai bune gestionari a cheltuielilor publice la final de an. O a doua actiune concreta care a oferit predictibilitate economiei romanesti a reprezentat-o adoptarea legilor bugetare si strategiei fiscal-bugetare inainte de inceputul anului bugetar 2022", a afirmat seful de la Finante.

Acesta a mai mentionat ca alte actiuni care au avut loc si au loc in aceste zile vizeaza adaptarea actiunii guvernamentale la provocarile ivite inca de la finalul anului trecut, dar si odata cu aparitia efectelor economice generate de conflictul din Ucraina, respectiv combaterea cresterii preturilor la energie si gaze si sprijin pentru economia Romaniei pentru a putea face fata costurilor ridicate generate de socurile in lanturile de aprovizionare europene in zona combustibililor si produselor agroalimentare.