Recuperarea economica va incetini substantial in 2022, deoarece cresterea PIB-ului este previzionata sa ramana sub 2% in acest an, pe masura ce inflatia erodeaza veniturile reale, politica monetara se va inaspri si problemele lantului de aprovizionare s-ar putea dezvolta in continuare, sustin analistii OTP Bank.

"Avand in vedere performanta recuperarii economice, datele statistice arata ca Romania si-a depasit nivelul inregistrat inainte de pandemie, dar pana la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendinta dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, in a doua jumatate a anului trecut cresterea a incetinit substantial, iar pana in ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja in raport cu referinta trimestriala", arata analiza.

In functie de analiza sectoriala, agricultura si industria au avut o contributie mult mai redusa in cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, in timp ce cresterea sectorului de servicii a incetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului Covid, precum si a efectelor de baza.

"In context regional, in ultimele luni ale anului 2021, Romania a regresat de la a doua la a patra cea mai performanta tara din regiunea Europei Centrale si de Est, dupa Serbia, Polonia si Ungaria, in functie de nivelul PIB-ului inainte de pandemie. In acelasi timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugereaza usoare progrese, in timp ce conflictul Rusia-Ucraina deterioreaza perspectivele. Desi relatiile comerciale sunt moderate, preturile mai mari ale energiei, cresterea mai lenta a zonei euro si cresterea primei de risc vor afecta activitatea si vor alimenta cresterea inflatiei", au raportat analistii OTP Bank.

Prin urmare, perspectivele de crestere economica ale Romaniei pentru acest an vor fi sub medie in comparatie cu alte economii din regiune, in timp ce nevoia de consolidare fiscala este mai acuta decat in alte tari din CEE, din cauza faptului ca Romania se afla in procedura de deficit excesiv.

Potrivit analizei, inflatia a continuat cresterea constanta si, alimentata de socurile preturilor la energie si alimente, a urcat la 8,5% in luna februarie, in timp ce inflatia de baza a ramas la 5,2%.

Totodata, avand in vedere faptul ca piata locala a intrat in criza Covid cu o piata energetica liberalizata, cresterea pretului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decat cel din regiune, iar contributia la inflatia agregata a variat de la luna la luna, in functie de aplicarea noilor masuri de plafonare a pretului.

"Deoarece guvernul a impus un plafon la preturile energiei pentru anul viitor, nu ne asteptam la o noua crestere reglementata a pretului energiei pana in primavara anului 2023. In acelasi timp, costurile cu energia pentru companii ar putea creste in continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decat sa contribuie la aceste presiuni asupra preturilor alimentelor. Mergand mai departe, anticipam un varf al inflatiei de 9,5% in perioada aprilie-mai, cu sanse destul de bune de a vedea o scadere treptata ulterior", sustin autorii analizei.

Pentru a combate aceasta situatie, banca centrala a continuat sa majoreze dobanda de referinta cu 50 bps, ultima majorare de acest fel avand loc la inceputul lunii aprilie.

Pe langa alte masuri de inasprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Nationala a Romaniei sa continue cu astfel de majorari, astfel incat rata dobanzii de referinta ar putea atinge nivelul de 4,5% pana la finalul acestui an.

In tabloul macroeconomic extins, piata fortei de munca si nivelul de ocupare si-au revenit treptat dupa criza Covid, iar cresterea generala a salariilor a revenit usor in ultimele luni ale anului 2021, desi inflatia a redus puternic din puterea reala de cumparare.

O crestere semnificativa a salariilor ar putea complica eforturile bancii centrale de a aduce inflatia sub control, in timp ce si alti indicatori macroeconomici continua sa se inrautateasca.

Astfel, un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua sa fie afectat de cresterea preturilor la energie, Romania fiind importator net de energie. Intrucat deficitul geaman isi continua tendinta descendenta si este cert ca balanta externa pentru urmatorii doi ani va fi afectata negativ, nevoia de consolidare fiscala este si mai importanta.

"Previzionam o consolidare fiscala treptata, in conformitate cu programul de convergenta adoptat, dar ne asteptam si la unele derapaje fata de planuri, avand in vedere cresterea subventiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse si incetinirea generala a cresterii. In prognoza actuala, datoria guvernamentala ar putea creste la 55% din PIB pana in 2023", au adaugat analistii OTP Bank.

Avand in vedere evolutiile globale si regionale, observam riscuri in privinta incetinirii cresterii PIB, in timp ce perspectivele privind inflatia si rata dobanzii indica viitoare majorari.

OTP Bank Romania este subsidiara OTP Group, o banca universala cu prezenta in Europa Centrala si de Est, care ofera solutii financiare complete, fiind activa atat in segmentul retail, cat si corporate. Banca ocupa locul 9, dupa active, in clasamentul jucatorilor bancari din Romania, potrivit ultimelor date BNR. In Romania, membrii Grupului OTP sunt: OTP Bank Romania, OTP Consulting, OTP Leasing, OTP Asset Management, OTP Factoring, OTP Advisors si Fundatia OTP Bank Romania.