La evenimentul ”Politicile fiscal-bugetare: Repere post pandemie”, organizat de PwC Romania au participat Mirela Calugareanu, presedinte ANAF, Alina Popa, Director financiar si membru al Directoratului OMV Petrom, Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale, Adrian Boghiu, Managing Director Next Capital, Ionut Simion, Country Managing Partner PwC Romania, Daniel Anghel, Partener si Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica PwC Romania, Ruxandra Tarlescu, Monica Movileanu, Gabriel Voicila, Parteneri PwC Romania, Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias.

Ionut Simion: Politicile fiscal-bugetare au un impact foarte mare asupra mediului de afaceri. In ultimul an presiunile deja crescute asupra bugetului Romaniei s-au amplificat. Situatia nu este una specifica doar tarii noastre. Toate statele se confrunta cu deficite si datorii la niveluri record de la al doilea razboi mondial incoace. Costurile crizei sunt foarte mari peste tot in lume pentru ca statele au fost nevoite sa intervina pentru sustinerea afacerilor prin facilitati fiscale care au insemnat cresteri ale datoriilor guvernamentale. Anul trecut, 46,3 mld lei (4,45% din PIB) au fost lasate in mediul economic prin facilitatile fiscale, investitii si cheltuieli exceptionale adoptate pentru combaterea efectelor pandemiei. Chiar si asa, Romania a avut parghiile de interventie limitate comparativ cu alte state, tocmai pentru ca intrase in criza cu un deficit ridicat. Guvernul va trebui sa identifice in continuare modalitati de a sprijini mediul de afaceri, sa faca investitii in economie, continuand consolidarea fiscala.

Daniel Anghel: Romania a intrat anul trecut cu un deficit in zona de colectare. In ultimii ani, politica fiscala a fost mai mult prociclica, am consumat mai mult decat am investit, ne-am adus in zona de reducere a anumitor taxe si impozite, de introducere a anumitor exceptii si evident acest lucru pe termen lung nu a fost de ajutor. Si am intrat oarecum nepregatiti in aceasta criza sanitara.

Mirela Calugareanu: Lucrurile pe care le-am construit in 2019 ne-au adus anumite rezultate astfel incat in primele doua luni din 2020, inainte de declansarea pandemiei in Romania, eram optimisti, incasarile inregistrau un trend pozitiv, cu 10% mai mari fata de perioada similara din 2019. Ne-am trezit cu totii in luna martie intr-o situatie profund impredictibila si pot sa afirm ca incasarile au inregistrat un nivel rezonabil in contextul crizei sanitare. Luna martie a fost un moment de cumpana.

Discutii numeroase au avut loc in interiorul ANAF, Ministerului Finantelor dar si cu specialistii din mediul de afaceri. Existau voci extrem de pesimiste care spuneau ca nu vom mai incasa nici macar 2 miliarde lei pe luna, ori realitatea a dovedit ca am incasat in medie 24 miliarde lei pe luna.

Daca ne gandim ca nivelul rambursarilor de TVA a fost cu 25% mai mare fata de 2019 si valoarea acestora s-a ridicat la 12 miliarde lei, ca sume neamanate la plata care nu fost supuse procedurilor de executare silita au fost de 18 miliarde lei, ajungem numai din aceasta perspectiva la 30 miliarde lei, care au fost un sprijin real.

Masurile care au fost adoptate anul trecut au fost cele corecte, pe latura administrarii fiscale si din perspectiva colectarii veniturilor, pentru ca au tinut in viata sectoare de activitate afectate direct, dar si indirect.

In primul trimestru avem incasari cu 14% mai mari decat in anul 2019, in conditiile in care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdata a fost prelungita, dar ne dorim si lucram impreuna cu Ministerul Finantelor Publice la permanentizarea acestei masuri.

ANAF este departe de performantele altor administratii fiscale, dar se apropie ca perspective, actiuni, iar dorinta noastra este ca in urmatorii 3-4 ani sa ne uitam cu mandrie la lucrurile pe care le-am construit.

Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este cea mai sigura perspectiva pentru ANAF. Cresterea veniturilor colectate, venituri suplimentare consistente la buget contribuie esential la imbunatatirea si raspunde recomandarilor specifice de tara. Ne-am definit clar reformele si tintele pe care trebuie sa le atingem si suntem optimisti in ceea ce priveste reformarea ANAF si finantarea acestor reforme prin PNRR.

Ce vizeaza ANAF: cresterea conformarii contribuabililor prin servicii digitale: extinderea utilizarii SPV, dezvoltarea de noi servicii electronice intuitive, operationalizarea comunicarii video atat in ceea ce priveste audierea contribuabililor, audientele, structurile de control fiscal, imbunatatirea platformei de valorificare a bunurilor intrate in proprietatea statului. Ne-am propus cresterea gradului de inrolare in SPV cu 20% pentru acest an si in 2022, o crestere cu 30% a sumelor din bunurile confiscate.

Tintele cele mai consistente sunt reducerea gap-ului de TVA numai prin masurile care privesc administrarea fiscala cu minim 10% si cresterea veniturilor in PIB cu 2,5% in urmatorii 4 ani doar din imbunatatirea activitatii ANAF.

Cristian Nacu: Amploarea crizei economice sau relansarea economica vor depinde de gestionarea crizei sanitare si solutia vaccinarii. Din punct de vedere economic lucrurile au stat un pic mai bine decat ne-am asteptat si s-a datorat rezilientei sectorului privat care a facut performanta, chiar si in aceste conditii dificile. Orice stat, orice guvern trebuie sa sprijine mediul privat.

In 2020, agentiile de rating trimiteau amenintari de downgrade al ratingului in categoria junk. Guvernul a facut tot ce a putut si a folosit spatiul fiscal cu inteligenta. Contributia sistemului bancar prin moratoriul cu Guvernul a adus o gura de aer companiilor.

Politicienii trebuie sa faca un inventar al tuturor scutirilor de taxe, exceptiilor TVA si sa puna totul pe niste baze sustenabile si echitabile. Nu mai pot fi amanate, pentru ca trebuie compensat deficitul foarte mare pe care il avem la ora actual, 10% este un deficit mare. Anul acesta si anii care vin sunt cu presiuni mari asupra deficitului, deci nevoia de resurse este absolut evidenta, care poate veni din imbunatatirea colectarii, digitalizare.

Alina Popa: Industria noastra a fost afectata din cauza acestei pandemii, atat la nivelul cererii, cat si din cauza prabusirii preturilor. Prioritatile noastre majore au fost sanatatea si siguranta oamenilor si continuitatea activitatii. Nu am avut intreruperi de activitate.

Am luat foarte multe masuri financiare: reduceri de costuri, de investitii pentru a ramane sustenabili. Ne-am mentinut toate obligatiile, am platit dividendele la timp, am platit taxele la timp, furnizorii si toti partenerii, astfel incat sa aratam ca suntem o companie pe care mediul de afaceri si Romania se pot baza.

Criza nu a trecut, exista un nivel de volatilitate foarte mare. Masurile fiscale au ajutat si apreciem implementarea acestor masuri. Am apreciat masurile de tipul bonificatiilor, s-a creat acel sentiment de win-win, astfel de masuri de conformare voluntara sunt benefice pentru mediul de afaceri.

Rezultatul a fost unul foarte bun, contractia de doar 3,9% este o performan’[ de care ar trebui sa fim m]ndri. Din toat aceste masuri, Romania este intr-o pozitie buna si are premise de a continua prin continuarea investitiilor.

Anul 2021 este un an crucial pentru Marea Neagra mai ales in contextul tranzitiei energetice care are loc la nivel european si in Romania. Aceasta este fereastra de oportunitate pe care noi o mai avem. Investitiile in Marea Neagra sunt blocate de cativa ani si este necesara deblocarea acestora prin modificari legislative, care ar permite investitii semnificative in aceasta zona de 15-16 miliarde dolari, cu un potential imens in economie.

Speram sa fie anul Marii Negre, nu e prea tarziu sa vedem aceste modificari care sa deblocheze investitiile. Pentru investitii sunt trei elemente importante: competitivitatea – impozitarea gazelor naturale in offshore este de 5 ori mai mare decat media europeana, stabilitatea si predictibilitatea.

Adrian Boghiu: Primul soc a fost cel psihologic. A trebuit sa fim mai informati, sa fim cu un pas inainte, sa adaptam business-ul. Am semnat linii de credit de la actionari pentru ca nu am stiut care va fi amploarea crizei si cat va trebui sa rezistam. Am adoptat procedurile de colectare, a fost o efervescenta si o solidaritate pe care nu am mai vazut-o, bancile si toti creditorii au venit cu solutii.

Masurile au fost total neasteptate si cu un impact foarte mare. Noi am accesat o parte din masuri: somajul tehnic, finantari in conditii avantajoase prin IMM Invest, amanarea la plata a creditelor, granturile pentru digitalizare, plata de TVA in intervale rezonabile.

Cred ca intr-o astfel de perioada, incercarea de consolidare fiscala prea rapida va dauna tocmai acestui obiectiv pe termen mediu si lung. Problema care se pune este cum valorizam mai bine deficitul. Cred ca avem o fereastra de oportunitate extraordinara de corectare a unor greseli si sa pregatim programele de investitii: dobanzile sunt mici, cele mai mici din 200 de ani si este o perioada extraordinara de obtinere de finantare si de a o aloca corect. Lichiditatea abunda si trebuie luata pentru care este prima care dispare atunci cand apar probleme. Prioritate absolute trebuie sa fie cresterea absorbtiei fondurilor UE. Important pentru noi este ca atunci cand statele isi vor reveni si vor creste dobanzile sa urmam acelasi trend si sa nu ramanem descoperiti. Dezbaterea aceasta face parte dintr-o serie de cinci evenimente pe teme esentiale pentru mediul de afaceri pe care PwC Romania le organizeaza in acest an in care aniverseaza 30 de ani de activitate pe piata locala.