Volumul lucrarilor de constructii a scazut in aprilie cu 0,4% in zona euro si in Uniunea Europeana, comparativ cu luna precedenta, cand se inregistrase un declin de 1,7% in zona euro, respectiv de 1,6% in UE. Slovenia, Olanda si Romania au fost statele membre cu cel mai sever declin in acest interval, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. In randul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date, cele mai mari cresteri lunare ale lucrarilor de constructii in aprilie s-au inregistrat in Belgia (+3%), Germania (+2%) si Franta (+0,8%), cele mai semnificative scaderi fiind raportate de Slovenia (-6,6%), Olanda (-5,3%) si Romania (-4,2%).

Datele Eurostat mai arata ca in aprilie, comparativ cu perioada similara din 2022, lucrarile de constructii au crescut cu 0,2% in zona euro si cu 0,1% in Uniunea Europeana. Cele mai accentuate scaderi in acest interval s-au inregistrat in Slovacia (-6,9%), Cehia (-6,4%) si Finlanda (-5,5%) iar cele mai mari cresteri in Slovenia (+23,3%), Romania (+12,6%) si Belgia (+8,7%). 

"Statisticile exprima evolutii divergente pentru dinamica anuala a acestui sector intensiv in capital si forta de munca in statele din Europa Centrala si de Est in a patra luna a anului curent, intr-un context caracterizat prin persistenta inflatiei si incertitudinilor la niveluri ridicate", subliniaza dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica la Banca Transilvania (BT).

 

In Polonia (prima economie din regiune, cu un PIB nominal de 0,7 trilioane euro in 2022) sectorul de constructii a crescut cu un ritm lunar de 0,2% in aprilie, dupa ajustarea cu 2,2% luna/luna din martie. Din perspectiva an/an sectorul de constructii din Polonia a urcat cu 1,2% in aprilie (in ameliorare dupa ajustarea cu 1,6% din martie) si cu 1,7% an/an la patru luni.

La nivelul Romaniei (a doua tara din Europa Centrala si de Est, cu o dimensiune nominala de 0,29 trilioane euro in 2022) constructiile au scazut cu 4,2% luna/luna in aprilie, dupa cresterea din februarie si martie cu rate lunare de 3,6% si 3,4%. In dinamica an/an constructiile din Romania au decelerat de la 17,6% in martie la 10,8% in aprilie si au crescut cu 12,1% in medie in primele patru luni din 2023.

In ceea ce priveste Cehia (a treia economie din regiune, cu un PIB nominala de 0,28 trilioane euro in 2022) constructiile au scazut cu 3,4% luna/luna in aprilie, dupa avansul cu un ritm lunar de 1,1% din martie. Din perspectiva an/an constructiile din Cehia s-au ajustat pentru a treia luna la rand in aprilie, cu un ritm in intensificare la 8,2% si au scazut cu 3% an/an in primele patru luni din 2023.

Nu in ultimul rand, in Ungaria (a patra economie din Europa Centrala si de Est, cu o dimensiune nominala de peste 170 miliarde euro in 2022) constructiile au scazut pentru a doua luna consecutiv in aprilie, cu un ritm lunar in intensificare la 2,6%. In dinamica an/an, constructiile din Ungaria au scazut pentru a cincea luna la rand in aprilie, cu 3,2% si s-au ajustat cu 7,7% an/an la patru luni.

"Conform estimarilor econometrice elaborate, constructiile au evoluat cu un ritm inferior celui potential in Polonia (pentru a doua luna la rand), in Cehia (pentru a treia luna consecutiv) si Ungaria (pentru a cincea luna la rand) in aprilie. Pe alta parte, in Romania constructiile au prezentat o dinamica superioara ritmului structural pentru a saptea luna consecutiv in aprilie", subliniaza dr. Andrei Radulescu.

 

Cele mai recente prognoze macroeconomice agregate de Bloomberg exprima perspective de crestere pentru economia Poloniei cu rate anuale de 0,8% in 2023, 2,8% in 2024, respectiv 3,5% in 2025. Scenariul are la baza premisele de continuare a fluxurilor investitionale postpandemie - investitiile productive ar putea urca cu rate anuale de 1,3% in 2023, la 3,2% in 2024, respectiv 5,2% in 2025, cu impact de antrenare in economie.

In ceea ce priveste PIB-ul Cehiei previziunile Bloomberg indica perspective de crestere cu rate anuale de 0,2% in 2023, 2,4% in 2024, respectiv 3% in 2025.

Pentru economia Ungariei prognozele Bloomberg indica cu ritmuri anuale in accelerare de la 0,2% in 2023, la 2,9% in 2024, respectiv 3,3% in 2025.

In scenariul macroeconomic central BT, PIB-ul Romaniei ar putea creste cu rate anuale in accelerare de la 2,8% in 2023, la 3,4% in 2024, respectiv 3,8% in 2025. Acest scenariu are la baza premisele de continuare a fluxurilor investitionale postpandemie - investitiile productive ar putea urca cu rate anuale de 9,4% in 2023, 7,4% in 2024, respectiv 8% in 2025, conform prognozelor Bancii Transilvania.