Senatul Romaniei a adoptat recent un proiect de lege initiat de Guvern care-i obliga pe marii antreprenori de constructii, implicati in proiectele de infrastructura rutiera atribuite de CNADNR, sa faca dovada platilor pe care le-au efectuat catre subantreprenorii si furnizorii de servicii cu care colaboreaza. In caz contrar (ceea ce presupune neindeplinirea obligatiei de comunicare si refuzul incheierii unor acte aditionale corespunzatoare), se poate ajunge la sanctionarea antreprenorului general cu plata unor penalitati in cuantum egal cu contravaloarea sumelor de plata cuvenite subcontractantilor sau furnizorilor de materiale. De asemenea, potrivit legii, constructorul trebuie sa constituie, in favoarea firmelor partenere mentionate anterior, „un drept de ipoteca mobiliara asupra oricaror sume banesti datorate de catre CNADNR antreprenorului general, in baza contractului de achizitie publica, in scopul garantarii platii de catre antreprenorul general a oricaror obligatii de plata fata de subcontractanti, reprezentand contravaloarea prestatiilor acestora, necesare pentru executarea sau in legatura cu obiectul contractului de achizitie publica”. In continuare, proiectul de lege va ajunge in dezbaterea publica a Camerei Deputatilor (care este si for decizional in acest sens), estimandu-se ca, in contextul unei majoritati de voturi care sustine initiativele Executivului, modificarea si completarea OUG nr. 84/2003 ce vizeaza masurile enuntate anterior, ca parte a modului de functionare a CNADNR, vor fi avizate fara nicio problema.

 

Acest proiect de lege este receptat de specialistii bransei de constructii intr-un mod diametral opus. Pe de-o parte, presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu, este de parere ca noua lege va inrautati situatia pietei, prin „accelerarea intrarii companiilor in incapacitate de plata”. Opinia este sustinuta si de faptul ca, in iunie 2013, CNADNR a anuntat ca are datorii in cuantum de 14 milioane de euro catre antreprenori, ceea ce pune in dificultate fluxul financiar specific unor asemenea contracte. Pe de alta parte, expertul in insolventa Remus Borza, partener-coordonator al Euro Insol, considera ca o astfel de lege ar contribui la cresterea transparentei intregului proces de atribuire a contractelor pentru lucrari de interes public, subliniind ca „prin intermediul unui astfel de demers se poate urmari ca, in final, banii sa ajunga efectiv la cei care muncesc, deoarece multe licitatii pe tronsoane intregi de drumuri sunt castigate, actualmente, de antreprenori ce nu detin nici macar un excavator”. Insa, oricare ar fi efectele legii, Executivul mizeaza – prin aplicarea de sanctiuni pecuniare – pe deblocarea unor fluxuri financiare din bugetul antreprenorilor catre subantreprenori, furnizori de materiale si alti agenti economici care deruleaza mari proiecte de infrastructura. Pentru a descarca proiectul legislativ in forma aprobata de Senat, click aici!