Alegerile generale din mai 2023 au marcat o schimbare in politica economica a Turciei, odata cu punerea in aplicare a unor politici mai conventionale pentru a incheia o perioada caracterizata de rate ale dobanzii reale negative si de o depreciere puternica a lirei. Alegerile locale din martie 2024 au facut un nou pas in directia acestei strategii, prin inasprirea conditiilor financiare pentru stabilizarea economiei, reducerea inflatiei excesive si consolidarea bazelor macroeconomice ale tarii.

 

La mijlocul anului 2021, Turcia a lansat Programul economic turc (TEP) cu scopul de a stimula productia, investitiile, rata de ocupare a fortei de munca si exporturile. Pentru a atinge aceste obiective, banca centrala a redus rata sa cheie de la 19% la 8,5% intre septembrie 2021 si mai 2023. Ca urmare, lira turceasca s-a depreciat cu aproape 60% fata de dolar in aceasta perioada, iar inflatia a crescut de la 19,3% in august 2021 la 85,5% in octombrie 2022.

In ciuda obiectivelor initiale ale TEP, deprecierea lirei nu a avut efectul dorit asupra contului curent. Intre 2021 si 2023, exporturile turcesti au crescut cu 13,4% in termeni nominali, comparativ cu 33% pentru importuri, ceea ce a dus la cresterea deficitului comercial la 106 miliarde de dolari (9,5% din PIB) in 2023, cu 60 de miliarde de dolari mai mult decat in 2021 (46 de miliarde de dolari, 6% din PIB). 

 

Perioada cu rate reale negative ale dobanzii a permis companiilor turcesti sa beneficieze de credite ieftine, stimuland activitatea acestora in ciuda inflatiei ridicate. Companiile cu putere de productie si de stabilire a preturilor inalt capitalizate au beneficiat in mod deosebit de aceasta situatie datorita cresterii marjelor si transferarii costurilor catre consumatori. 

In ciuda unei cresteri rapide a costurilor de productie si a costurilor salariale (+270% in costurile unitare cu forta de munca intre 2021 si 2023), mediul cu rate ale dobanzii foarte scazute a permis intreprinderilor sa isi mentina profitabilitatea.

 

Adoptarea unor politici economice mai conventionale incepand din iunie 2023 a fost insotita de o crestere a ratei dobanzii cheie a Bancii Centrale a Turciei de la 8,5 % la 50 % si de o crestere a ratelor dobanzilor la creditele comerciale la 70%. Scopul: reducerea cresterii cererii interne, reglarea inflatiei si stabilizarea lirei.

Aceasta redresare ar trebui sa contribuie la reechilibrarea economiei pe termen mediu. Estimarile pentru 2024 prevad o crestere reala a PIB-ului de 3%, insotita de o scadere treptata a inflatiei pana la 43% la sfarsitul anului. Deficitul de cont curent, care a scazut cu 14 miliarde de dolari intre primele trimestre din 2023 si 2024, ar trebui sa continue sa se reduca, asigurand o stabilitate suplimentara pentru economie.

Daca intreprinderile turcesti reusesc sa se adapteze la aceste schimbari (noi conditii financiare, o redresare a cererii externe, initiative de cooperare regionala, cum ar fi proiectul "Coridorul Mijlociu", care urmareste sa lege Europa si Asia prin Caucaz si Marea Caspica), acestea pot spera la perspective promitatoare pentru o crestere economica constanta si stabila pe termen lung.