Analistii UniCredit anticipeaza o incetinire a cresterii economice pana la 3,7% in 2018 si la 3,3% anul viitor, pe fondul inaspririi conditiilor financiare, a spatiului limitat pentru stimuli fiscali si a cresterii mai lente a veniturilor populatiei, dupa cum se arata intr-un comunicat ce insoteste raportul trimestrial al institutiei bancare.

„Riscurile politice si fiscale vor domina agenda publica anul acesta, precum si in 2019. Anticipam o incetinire a cresterii economice pana la 3,7% in 2018 si la 3,3% anul viitor, pe fondul inaspririi conditiilor financiare, al spatiului limitat pentru stimuli fiscali si al cresterii mai lente a veniturilor populatiei. In plus, recolta agricola modesta din 2018 si pierderea de viteza a economiei europene in 2019 ar putea contribui la aceasta incetinire. Este foarte posibil ca inflatia sa revina in intervalul tintit doar anul viitor. Ca urmare a potentialelor presiuni asupra leului, interventiile BNR pe piata valutara si reducerea operatiunilor REPO ale bancii centrale ar putea mentine ratele dobanzilor ROBOR aproape de 3,5%, existand si riscul sa se depaseasca acest nivel”, avertizeaza Dan Bucsa, economist-sef pentru zona CEE (de la UniCredit Bank - Londra) si Anca Maria Negrescu, economist senior al UniCredit Bank Romania, autorii capitolului referitor la tara noastra din cadrul noului raport CEE Macro & Strategy Research - CEE Quarterly.

Conform documentului, dupa „un final de vara torid, pentru Guvernul Romaniei urmeaza o toamna fierbinte”.

„Din punct de vedere politic, asaltul asupra independentei Justitiei si reactia inadecvata a autoritatilor vizavi de protestele de strada din luna august vor continua sa afecteze relatiile coalitiei de guvernare cu institutiile Uniunii Europene (UE). Din punct de vedere economic, epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la incetinirea cresterii economice. In lipsa unor alti factori care sa stimuleze economia, Romania va continua tranzitia de la o tara performanta economic la un stat-problema al UE”, se mentioneaza in documentul citat.

Cei doi economisti ai UniCredit sustin ca, „din punct de vedere politic, este probabil ca institutiile europene sa intensifice presiunea asupra autoritatilor romanesti pentru a renunta la masurile ce pot afecta independenta Justitiei, aspect subliniat si de Comisia de la Venetia. In caz contrar, este posibil ca Romania sa urmeze Polonia si Ungaria pe lista tarilor impotriva carora este invocat Articolul 7 al Tratatului UE (n.r. - care prevede posibilitatea suspendarii dreptului de vot in Consiliul European), desi Parlamentul European ar putea vota declansarea acestor proceduri cel mai devreme in primavara anului viitor. In pofida atentionarilor venite din partea grupurilor lor politice europene, coalitia PSD-ALDE da semne ca, deocamdata, va continua implementarea propriei agende. Cu sprijinul Curtii Constitutionale, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie,  Laura Codruta Kovesi, a fost revocata, in timp ce Parlamentul a dat un vot favorabil restrangerii ariei faptelor de coruptie si limitarii tipurilor de dovezi pe care procurorii le pot folosi in procesele judiciare. Agenda politica incarcata din lunile urmatoare va afecta calitatea guvernarii, reformele majore si politicile pe termen lung fiind neglijate”, se arata in document.

Potrivit raportului, „zgomotul politic mascheaza semnalele de alarma venite din economie”. Cresterea economica incetineste, iar prognoza bancii de 3,7% pentru anul acesta si 3,3% in 2019 s-ar putea dovedi prea optimista. Potrivit raportului, majorarea extraordinara a stocurilor pe parcursul primei jumatati a anului 2018 - cand au fost responsabile pentru cea mai mare parte a cresterii - nu are o explicatie in economie si nu va mai putea fi repetata. Mai mult, cresterea consumului privat va incetini, probabil, de la nivelurile actuale, deoarece spatiul pentru majorarea salariilor din sectorul public si ale pensiilor este foarte limitat. Concomitent cu decelerarea cererii interne, conditiile financiare se inaspresc. Expansiunea fiscala care a dus la inflatie ridicata in 2018-2019 va mentine probabil dobanzile la niveluri inalte pe o perioada indelungata si, alaturi de masuri prudentiale mai restrictive ce vor fi introduse de BNR, va determina incetinirea cresterii creditului.

Cei doi economisti precizeaza ca Guvernul se confrunta, in momentul de fata, cu o alegere dificila: fie diminueaza cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o inasprire mai accentuata a conditiilor financiare. In opinia acestora, cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare.

„In prima varianta, Guvernul va fi fortat sa reduca cheltuielile pentru a limita deficitul bugetar, din moment ce doar una dintre masurile care ar fi imbunatatit colectarea de taxe a fost implementata. Investitiile publice s-au diminuat consecutiv timp de cinci ani, pana la un nivel de la care o scadere suplimentara este dificil de implementat. Ca urmare, Guvernul ar trebui sa ia masuri de reducere a transferurilor publice, insa acest lucru va fi greu de realizat in anii electorali 2019-2020. In cazul in care deficitul bugetar va depasi 3% din PIB, finantarea nevoilor suplimentare ar putea fi ingreunata de apetitul redus pentru titluri de stat din tarile emergente. Fara beneficiile investitiilor de portofoliu, conditiile financiare s-ar inaspri si mai mult, avand ca efect o incetinire a cresterii economice la (sau chiar sub) 3% in 2019-2020”, avertizeaza autorii raportului.

Conform documentului, costurile de finantare in crestere si lipsa fortei de munca in servicii, industrie prelucratoare si constructii vor avea un efect negativ asupra companiilor din sectorul privat. Chiar si sectoarele cu cele mai bune evolutii, cum ar fi comertul, industria si serviciile IT, isi vor incetini, probabil, cresterea in 2019. Chiar daca recolta slaba va sprijini comertul cu alimente, temperarea creditarii pentru consum va afecta negativ vanzarile de bunuri de folosinta indelungata.

Competitivitatea prin costuri mici de productie se diminueaza, pe fondul cresterii alerte a salariilor si, impreuna cu leul supraevaluat, va afecta exporturile. Printre putinele semne incurajatoare pentru exporturi este deschiderea spre finalul anului viitor a unei noi fabrici de mare capacitate pentru aparate electrocasnice. In contrast cu restul zonei CEE, costurile de finantare mai mari, investitiile mai mici ale populatiei in domeniul imobiliar si absorbtia modesta de fonduri europene ar putea frana cresterea in sectorul constructiilor.

Economistii UniCredit avertizeaza si ca recolta slaba din agricultura va adanci deficitul contului curent in a doua jumatate a anului 2018 si in prima parte a lui 2019, chiar si in contextul in care se anticipeaza o incetinire a cresterii importurilor de produse nealimentare. Astfel, deficitul contului curent ar putea ramane aproape de 4% din PIB in acest an si in 2019, fiind prea mare pentru a fi acoperit de investitiile straine directe (ISD) si de eventualele intrari de fonduri europene. Platile de fonduri structurale si pentru investitii de la UE au incetinit pe parcursul verii, deoarece Guvernul a redus cheltuielile pentru infrastructura. „O revenire rapida este putin probabila, motiv pentru care ne-am ajustat asteptarile pentru intrarile de fonduri structurale si de investitii la doua miliarde euro (1% din PIB) in 2018, dar ne-am mentinut prognoza optimista de 2,2 miliarde euro (1% din PIB) pentru 2019. Drept urmare, presiunile de depreciere a leului ar putea creste, daca investitiile de portofoliu se vor reduce. In aceasta situatie, oficialii bancii centrale (BNR) ar putea relua interventiile indirecte pe piata valutara pentru a preveni cresterea rapida a cursului de schimb euro/leu. Chiar daca, recent, BNR a sugerat ca, in ceea ce priveste dobanda de politica monetara, ciclul de majorare a ajuns la final, inasprirea conditiilor monetare va fi inevitabila daca riscurile fiscale si politice vor ramane ridicate. Cu toate acestea, inasprirea respectiva ar putea fi realizata prin interventii pe piata valutara si prin reducerea operatiunilor REPO, ambele conducand la majorarea dobanzilor ROBOR spre 3,5% sau chiar peste acest nivel”, mai arata autorii raportului.

De asemenea, acestia estimeaza ca inflatia anuala va ajunge la 3,6% la finalul acestui an si la 3,3% la finalul anului 2019, in cazul in care cursul euro/dolar va urca la 1,25 si daca pretul petrolului va scadea la 70 de dolari pe baril.

„Luand in considerare un curs euro/dolar si preturi ale petrolului constante, inflatia ar ramane in afara intervalului tintit pe parcursul anului viitor. Riscuri inflationiste suplimentare provin, insa, din cresterea preturilor produselor alimentare si ale produselor de baza din cosul de consum, dar si din posibilele majorari ad-hoc ale preturilor reglementate, cu scopul de a acoperi golurile neprevazute de venituri fiscale", se mai mentioneaza in documentul citat. Pentru a descarca raportul trimestrial integral al UniCredit, click aici!