In contextul urgentei si a oportunitatii unice de a gestiona problemele sistemice cu care se confrunta mediul de afaceri, ca urmare a Brexitului, Camera de Comert Romano-Britanica (BRCC) face apel la o abordare integrata care sa reconcilieze masurile pe termen scurt adoptate de autoritati cu sugestii concrete si cu accent pe o viziune strategica, si sa asigure solutii la actualul regim fiscal aplicabil in relatiile bilaterale.

Scopul BRCC este de a creste gradul de constientizare cu privire la posibilele efecte negative ale Conventiei pentru evitarea dublei impuneri in ceea ce priveste impozitele pe venit si capital, denumita in continuare RO-UK CEDI, asupra pietei si investitiilor in Romania si de a identifica potentiale solutii pentru a face mai atractive investitiile in ambele tari, in contextul economic actual.

BRCC evidentiaza necesitatea derularii unor consultari structurate intre autoritati si comunitatea de afaceri romano-britanica si a semnalat principalele ingrijorari, precum si solutiile agreate de companiile membre cu privire la posibilele efecte negative ale RO-UK CEDI asupra relatiilor comerciale bilaterale.

„Fiecare tara este responsabila pentru propriul ei sistem fiscal, pentru propria legislatie si pentru politicile si strategiile ei fiscale. Ca parte a strategiei nationale, conventiile de evitare a dublei impuneri reprezinta un mijloc important de imbunatatire a relatiilor bilaterale. Tinand seama de toate acestea, noi apreciem Guvernul si Parlamentul Romaniei ca fiind institutii cu un rol crucial in imbunatatirea puternicului parteneriat strategic deja instituit intre Romania si Marea Britanie”, a declarat Dan Schwartz, Vice-Presedinte BRCC.

 

Dupa Brexit, Romania si Marea Britanie raman state care impartasesc aceeasi viziune pe multe teme regionale, internationale si globale. Mai mult, comunitatea romaneasca din Marea Britanie este a doua ca marime, fiind in general bine integrata in societatea britanica. Majoritatea romanilor lucreaza in sectoare care nu dispun de forta de munca suficienta sau specialisti, precum servicii financiare si bancare, IT, arte, arhitectura, educatie, cercetare si dezvoltare.

Romania si Marea Britanie se bucura de legaturi istorice profunde si impartasesc valori europene, legaturi economice stranse si relatii interpersonale puternice. Cele doua tari acorda, de asemenea, o atentie deosebita atat schimburilor bilaterale de bunuri si servicii, cat si investitiilor. Tendinta ascendenta a comertului si volumul investitiilor britanice in Romania s-au mentinut in ultimii ani la un nivel relativ ridicat, ambele state actionand impreuna pentru a atinge obiective ambitioase. De exemplu, comertul total cu bunuri si servicii (exporturi plus importuri) intre Marea Britanie si Romania a fost de 9,6 miliarde de lire sterline in cele patru trimestre pana la sfarsitul trimestrului 4 al anului 2022 si 3,1 miliarde de lire sterline in cele patru trimestre pana la sfarsitul trimestrului 4 al anului 2021. Se remarca faptul ca Romania a fost al 30-lea cel mai mare partener comercial al Marii Britanii in anul 2022, reprezentand 0,6% din totalul schimburilor comerciale internationale ale Regatului Unit. Cu toate acestea, BRCC considera ca exista inca multe posibilitati neexplorate in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor comerciale romano-britanice.

 

In ceea ce priveste impozitarea, iesirea Marii Britanii din UE a adus o pozitie fiscala nefavorabila atat pentru investitorii britanici in Romania, cat si pentru investitorii romani in Marea Britanie, comparativ cu perioada in care Marea Britanie a facut parte din Uniunea Europeana si Directivele europene au fost aplicabile. Pe masura ce directivele UE au incetat sa se aplice, atat investitorii romani, cat si cei din Regatul Unit se pot afla in situatia de a fi dublu impozitati in cazul veniturilor pasive, cum ar fi dividendele, dobanzile sau redeventele.

Dubla impunere apare adesea in tranzactiile internationale atunci cand acelasi venit este impozitat in doua tari diferite, in conformitate cu legislatiile lor fiscale nationale. De vreme ce poate afecta investitiile directe si investitorii, in special atunci cand este vorba despre finantarea activitatii si/sau distribuirea dividendelor, guvernele incearca sa reduca impactul negativ al dublei impuneri ori de cate ori este posibil, prin negocierea si aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri.

In acest sens, in 1975, Romania si Marea Britanie au semnat „Conventia pentru evitarea dublei impuneri in ceea ce priveste impozitele pe venit si capital". Tratatele privind evitarea dublei impuneri joaca un rol esential in contextul cooperarii internationale. Astfel de tratate servesc la incurajarea investitiilor internationale directe si, in consecinta, a cresterii economice bilaterale, prin reducerea sau eliminarea dublei impuneri pentru veniturile obtinute transfrontalier. Tratatele privind dubla impozitare urmaresc, de asemenea, sa consolideze cooperarea dintre tari si administratii fiscale, in special in ceea ce priveste prevenirea evitarii platii taxelor si a evaziunii fiscale, precum si imbunatatirea schimbului de informatii in domeniul fiscal.

 

Prevederile unei CEDI sunt aplicabile rezidentilor, persoane juridice si fizice, celor doua state semnatare. Subliniem mai jos cateva efecte ale RO-UK CEDI asupra veniturilor pasive, cum ar fi dobanzile, dividendele si redeventele, din perspectiva impozitelor romanesti.

Actionarii din Marea Britanie care investesc in afaceri romanesti au, de exemplu, dreptul de a primi dividende din Romania. De acelasi drept beneficiaza si investitorii romani in Marea Britanie. De regula, veniturile pasive obtinute de nerezidenti din Romania, sunt impozitate la sursa. In aceasta situatie, fluxurile de venituri precum dobanzile, dividendele si redeventele obtinute de investitorii britanici de la companiile romanesti sunt impozitate la sursa, in Romania. Astfel de venituri sunt impozitate de asemenea si in Marea Britanie. In prezent, impozitul retinut la sursa, aplicabil in Romania conform legislatiei interne, este de 16% pentru dobanzi si redevente si de 8% pentru platile de dividende. Inainte de Brexit, cand directivele europene erau inca aplicabile, dobanzile, redeventele si dividendele nu erau supuse impozitului retinut la sursa nici in Romania nici in Marea Britanie daca erau indeplinite anumite conditii, intrucat directivele UE vizau incurajarea investitiilor, libera circulatie a capitalulilor si eliminarea dublei impuneri. Drept un lucru relativ pozitiv, in lipsa directivelor europene, inca mai avem in vigoare RO-UK CEDI, semnata in 1975, care poate fi utilizata limitat in scopul eliminarii dublei impuneri. Conform prevederilor acestui tratat, dobanzile, redeventele si dividendele pot fi impozitate la sursa, atat in Marea Britanie, cat si in Romania, urmand ca dubla impunere sa fie evitata prin inermediul unui mecasnism de credit fiscal pe baza caruia impozitul retinut in fiecare tara poate fi dedus partial din impozitul datorat in cealalta.Acest mecanism nu rezolva toate aspectele practice itrucat conventia nu tine cont de modificarile de cote de impunere intervenite in Romania din 1975 si pana astazi, in acest fel prevederile ei fiind in mare parte mai putin favorabile decat cele ale legislatiei interne romanesti. Un astfel de tratat care prevede cote de impunere mai mari sau egale cu cele prevazute in legislatia interna nu poate functiona, ba chiar ar putea fi considerat lipsit de sens.

 

BRCC considera ca o solutie la problemele de mai sus ar fi modernizarea RO-UK CEDI, fapt ce ar permite investitorilor din ambele tari sa beneficieze de conditii similare cu cele de care se bucurau inainte de Brexit, atunci cand directivele UE erau aplicabile. Am dori, de asemenea, sa confirmam implicarea si sustinerea continua a BRCC a eforturilor de realiniere a RO-UK CEDI la nevoile actuale ale mediului de afaceri din cele doua tari.

Ca dovada a implicarii noastre continue si tinand cont de importanta RO-UK CEDI pentru comunitatea de business Romano-Britanica, BRCC a pus bazele unui grup de lucru intern, format din specialisti in fiscalitate nationala si internationala, cu scopul de a identifica mijloacele tehnice necesare unei abordari eficiente si realiste a unei conventii moderne de evitare a dublei impuneri.

In concluzie, actuala CEDI nu este in concordanta cu noile realitati economice si sociale din Romania si, prin urmare, nu mai sprijina economia romaneasca actuala in plina dezvoltare, cel putin din urmatoarele motive:

- Conventia are o vechime de 48 de ani si s-a incheiat atunci cand, atat conditiile economice si sociale din Romania, cat si relatiile bilaterale economice, sociale si militare romano-britanice erau complet diferite de cele de astazi;

- Conventia prevede cote de impozitare in multe cazuri mai mari decat legislatia interna romaneasca, ceea ce o face inaplicabila, cel putin in Romania;

- Dupa BREXIT, prevederile fiscale mai favorabile acordate de legislatia Uniunii Europene nu mai sunt aplicabile in relatia Romania-Marea Britanie;

- Desi ambele tari au semnat un instrument multilateral (MLI), exista inca diferente intre pozitiile si punctele lor de vedere, care pot fi atenuate prin adoptarea unei noi conventii;

- Intr-o perspectiva romaneasca, un nou tratat redactat folosind modelul de Conventie OCDE va fi un argument suplimentar pentru admiterea Romaniei la OCDE;

- In cazul in care Romania si Marea Britanie doresc sa-si imbunatateasca si sa-si dezvolte relatiile bilaterale comerciale, sociale, economice si militare, prin Conventie ar trebui negociate prevederi mai favorabile pentru contribuabilii din ambele tari.

Intrucat un tratat fiscal joaca un rol esential in cooperarea internationala si in cresterea si dezvoltarea economica nationala, prin incurajarea investitiilor si a liberei circulatii a capitalurilor si persoanelor, BRCC doreste sa se implice in eforturile de realiniere a RO-UK CEDI la nevoile actuale ale mediului de afaceri din cele doua tari si isi exprima intreaga disponibilitatea pentru derularea unui dialog constructiv cu autoritatile, oferind acestora experienta companiilor membre, acumulata in mediul economic international, comunitar si local.