In ultimele zile am asistat la intensificarea perceptiei de risc pe pietele financiare internationale, in contextul propagarii epidemiei virusului corona dinspre Asia spre Europa si alte continente. Fluxurile de capital s-au reorientat dinspre actiuni spre titluri de stat, determinand ajustari de amploare (intr-un interval foarte scurt de timp) pe indicii bursieri si scaderea costurilor de finantare pe termen lung din SUA (prima economie a lumii) spre niveluri minime istorice.

Subliniem insa faptul ca ritmul cazurilor confirmate cu virusul corona traverseaza o tendinta de decelerare, iar rata vindecarilor a crescut semnificativ in perioada recenta (inclusiv ca urmare a masurilor implementate de autoritati la nivel mondial), aspecte reflectate in primul grafic din partea dreapta.

Totodata, ajustarile la nivelul indicelui bursier Dow Jones (poate cel mai important barometru macro-financiar mondial in ultimele decenii) nu au depasit inca nivelurile din perioada incidentei unor socuri medicale similare in trecut (virusul HIV in vara anului 1981 si epidemia SARS in primul trimestru din 2003), dupa cum se poate observa in al doilea grafic alaturat.

De asemenea, mentionam faptul ca declinul indicelui Dow Jones de la maximul istoric inca nu a depasit pragul de 20% (care semnaleaza intrarea in „bear market”, caz in care am putea asista la precipitarea finalului ciclului economic post-criza, cel mai lung din istoria SUA).

Pe de alta parte, concomitent cu masurile medicale pentru limitarea propagarii epidemiei autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice au in vedere masuri de stimulare, atat in China, dar si in Europa (cazul Germaniei, mai ales ca prima economie a UE dispune de un amplu spatiu fiscal, dupa excedentul bugetar acumulat in ciclul post-criza).

De asemenea, distorsiunile din ultimele saptamani la nivel de lanturi de productie/distributie au fost temporare in China (a doua economie a lumii), rata de utilizare a capacitatii instalate revenind gradual spre potential.

Primele estimari indica un impact marginal la nivelul economiei mondiale (FMI a redus prognoza pentru ritmul anual al PIB-ului mondial din 2020 de la 3.3% la 3.2%) (previziunea pentru economia Chinei a fost diminuata de la 6% la 5.6%). Alte estimari indica ca pierderea totala cauzata de epidemie la nivel mondial nu ar depasi 1.3% din PIB in 2020.

Nu in ultimul rand, mai multi economisti si-au revizuit recent prognoza pe economia mondiala si pe economia Chinei in convergenta cu experienta socurilor naturale/medicale anterioare – impact in „V” (deteriorarea ritmului de crestere pe termen foarte scurt (T1), urmata de redinamizare (in T2) si un ritm al PIB-ului post-soc superior celui de dinaintea incidentei epidemiei).

Raspandirea socului in Italia (a treia economie ca dimensiune din Zona Euro) intr-un moment in care ritmul de crestere se pozitioneaza sub potential ar putea determina implementarea pe termen scurt a unor noi masuri de stimulare, indeosebi fiscal-bugetare. De altfel, Comisia Europeana a semnalat recent ca acest soc este tranzitoriu, iar tarile care se confrunta cu epidemia (inclusiv Italia) ar putea beneficia de clementa pe termen scurt din perspectiva normelor care guverneaza finantele publice (limita pe deficit/datorie publica).

In ceea ce priveste economia Romaniei, unda de panica poate sa distorsioneze deciziile economice pe termen scurt (accelerarea consumului in T1 urmata de normalizare in T2). Cu toate acestea, fluxurile investitionale in economia reala ar trebui sa continue, sustinute de nivelul redus al costurilor reale de finantare (inclusiv in contextul evolutiilor recente), semnalele de ameliorare a investitiilor publice si potentialul ridicat de dezvoltare (mai ales ca in ultimul deceniu investitiile productive au avut un aport limitat la ritmul de crestere economica).

Pe de alta parte, am putea chiar asista la ameliorarea balantei comerciale pe termen scurt (reducerea deficitului extern), prin amanarea calatoriilor in strainatate si orientarea spre consumul de bunuri realizate in Romania.

De asemenea, multinationalele ar putea implementa masuri de evitare a unor astfel de socuri pe viitor, ceea ce ar putea conduce la orientari de noi fluxuri de productie pe plan intern, date fiind avantajele competitive si comparative ale Romaniei din perspectiva termenului mediu.

Vom monitoriza permanent evolutia epidemiei virusului corona, mai ales impactul asupra climatului din pietele financiare mondiale. Subliniem insa faptul ca o revizuire in jos a prognozei pentru ritmul de crestere economica din Romania in 2020 ar putea interveni doar daca tendinta de scadere pe bursa americana va persista in luna martie.