CF remarca progresul in directia transparentizarii constructiei bugetare operata cu prilejul celei de-a doua rectificari bugetare aferente anului 2019 - in sensul actualizarii proiectiei de venituri si a recunoasterii in cheltuielile bugetare a unor obligatii restante.

Ultimele informatii disponibile cu privire la executia bugetara aferenta anului 2019 sugereaza, in opinia CF, o evolutie si mai nefavorabila in raport cu estimarile MFP. Astfel, CF estimeaza un minus de venituri bugetare, fara a le lua in calcul pe cele din fonduri UE, de cel putin 0,25 pp din PIB, in timp ce riscul depasirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri si servicii s-a materializat probabil la un nivel de cel putin 0,2 pp din PIB. Aceste date vor avea impact in acelasi cuantum asupra constructiilor bugetare subsecvente.

Ulterior adoptarii proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificari in nivelul taxelor si impozitelor, in principal in sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB si, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu acelasi cuantum.

Evolutiile mentionate mai sus echivaleaza cu o incordare si mai mare a bugetului public, stare subliniata de opiniile recente ale CF si care se caracterizeaza prin putinatatea veniturilor fiscale si presiuni foarte mari pe resursele sale.

Considerand informatiile disponibile in acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plaseaza in intervalul 4,6 - 4,8% din PIB, rezultand un ecart fata de tinta MFP de 1 - 1,2 pp din PIB; aceasta situatie foarte complicata reclama masuri suplimentare de consolidare.

Majorarea programata a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii deja existent. Chiar fara aceasta masura estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 - 4,1% din PIB.

Impactul majorarii cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum si al celorlalte masuri cuprinse in noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul urmator fiind de peste 6% din PIB (in lipsa unor masuri compensatorii). Deteriorarea ar continua si in anul 2022, la peste 7% din PIB. In aceste conditii, o corectie catre niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute in vedere de autoritati in cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambitioasa, problematica si, totodata, este absolut necesara; este greu de imaginat ca pietele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.

In opinia CF, cu cat corectia bugetara va incepe mai tarziu, avand in vedere si riscurile in crestere in sensul unei performante economice si fiscale mai nefavorabile, cu atat amploarea masurilor corective necesare ar fi mai ridicata si implicit costurile economice si sociale ar fi mai insemnate.

Corectia bugetara este reclamata nu numai de pericolul intrarii sub incidenta PDE, ci si de necesitatea de a demonstra ca suntem in stare sa recastigam controlul asupra finantelor publice; corectiile induse de pietele financiare sunt mai dureroase decat cele realizate intern si din timp.

Consolidarea bugetara este esentiala pentru consolidarea macroeconomica. Este de salutat intentia Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activitatii de colectare a veniturilor, care poate sprijini in mod semnificativ consolidarea bugetara. Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledeaza in alte tari din UE si in SUA nu este practicabil in conditiile deficitelor interne si externe mari ale Romaniei; notam aici ca leul nu este moneda de rezerva.

Politica fiscal-bugetara isi mentine caracterul expansionist, chiar si in conditiile unui deficit bugetar care a depasit considerabil pragul de 3% din PIB aferent bratului corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere. Aceasta evolutie este in contradictie cu regulile fiscale nationale si europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte tari (exceptand Estonia) din UE. Pentru informatii suplimentare, click aici!