Agenda Constructiilor
Miercuri, 03 Iunie 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - CNIPMMR solicita autoritatilor predictibilitate si sarcini fiscale juste in anul 2019
CNIPMMR solicita autoritatilor predictibilitate si sarcini fiscale juste in anul 2019
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 12 Mar 2019 11:23
Ministrul Finantelor Eugen Teodorovici a anuntat ca va veni in luna martie cu un nou pachet de masuri in zona fiscala: „Mediul privat, sectorul privat este cel asupra caruia trebuie sa acordam o atentie deosebita. Sper ca in luna martie sa putem prezenta in mod public un pachet de masuri, de prevederi pe diverse zone, ca vorbim de amnistie fiscala, de curatarea capitalului negativ din economie, de concurenta inca neloiala din Romania intre diverse companii, ca vorbim de modul in care bancile vor finanta mediul privat”. „Mediul privat le va primi cu mare deschidere. Simplificarea va fi radicala, vor fi masuri de reducere radicala a termenelor in care se dau avize, autorizatii”. S-a anuntat si ca Guvernul ar putea renunta la taxarea unor active financiare ale bancilor, precum titluri de stat sau finantarile pentru economie, ca se doreste ca bancile sa fie parteneri reali in economie si sa-si tina profiturile in Romania. Printre finantarile pentru economie au fost enumerate creditele acordate prin finantare BEI sau BERD catre banca finantatoare si imprumuturile derulate prin programe guvernamentale, gen Prima Casa.
Politicile fiscale din programul de guvernare
- Noul pachet de masuri fiscale anuntate pentru luna martie (amnistie fiscala, curatarea capitalului negativ din economie, netaxarea unor active financiare) nu sunt cuprinse in Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotararea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea increderii Guvernului, care prevede insa alte masuri, nerealizate inca:
- Simplificare: Includerea tuturor legilor care vizeaza domeniul economic intr-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispozitia tuturor agentilor economici si persoanelor fizice care desfasoara activitati independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap in cap), precum si reducerea numarului de articole si capitole cu peste jumatate din numarul actual sunt conditii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al Romaniei” si va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedura Fiscala, Legea de Infiintare a Societatilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale si toate celelalte legi cu caracter economic.
- Deschidere: Codul Economic al Romaniei va fi dezbatut cu patronatele, cu Asociatiile Oamenilor de Afaceri si cu cei care desfasoara activitati independente in toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar si cu ONG-uri, Autoritati Publice Locale, alte autoritati publice interesate, asociatii ale cetatenilor, firme de consultanta interne si internationale, toata clasa politica.
- Transparenta: Codul Economic al Romaniei, odata dezbatut si asumat de catre toti cei care vor participa la imbunatatirea lui, prezentati mai sus, va intra in dezbatere parlamentara in 2018.
- Stabilitate: Odata aprobat de Parlamentul Romaniei, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forte politice din Parlament, prin care nicio formatiune politica sa nu mai initieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al Romaniei pentru cel putin o perioada de 5 ani de zile.
- Predictibilitate: Adoptarea Codului Economic al Romaniei se va face cu cel putin 6 luni inainte de a intra in vigoare.
- Respect: vom simplifica birocratia prin reducerea masiva a numarului de taxe.
Incepand cu 1 ianuarie 2019, numarul taxelor, tarifelor si comisioanelor (cu aplicare generala) in Romania nu va fi mai mare de 50. Pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale (cu aplicare generala) va fi de maximum 40.
Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, incepand cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusa cota din UE, dupa Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vanzarea de locuinte (cele cu o suprafata mai mica de 120 mp) si pentru inputuri in agricultura, cel tarziu incepand cu 1 ianuarie 2019.
Informatizarea sistemului public al institutiilor din Romania si interoperabilitatea sa vor fi prioritare in urmatorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include si interdictia institutiilor publice de a cere cetateanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o alta institutie publica il are deja. Pentru ca acest lucru sa se realizeze, Guvernul va prezenta, pana la 1 iulie 2018, calendarul si modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toata administratia publica din Romania.
Introducerea obligativitatii pentru autoritatile statului de a oferi posibilitatea platii online a taxelor va fi insotita si de obligativitatea acceptarii tuturor documentelor care sunt transmise online de catre contribuabili, dar si de reducerea numarului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente si 5 formulare pe an pentru IMM-uri. De asemenea, toate procedurile din interiorul unei institutii publice se vor simplifica si se vor face electronic in proportie de cel putin 90% (folosire semnatura electronica).
- Profesionalism: tinta acestei profesionalizari a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanta financiara de orice fel sa nu mai trebuiasca sa interactioneze deloc cu institutiile statului, ramanandu-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alaturi de cei dragi. Interactiunea cu institutiile statului (control economic) va trebui facuta exclusiv de catre cei care raspund de partea economico-financiara.
- Sustinere: Vom continua sustinerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation - si nu numai - prin finantarea nerambursabila cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fara a fi nevoie de cofinantare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 miliarde lei.
Instabilitatea legislativa fiscala accentuata in ultimii ani
In 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu exceptia ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, Romania situandu-se pe nedoritul prim loc in topul regional al modificarilor legislative (din Europa Centrala si de Est), in timp ce in tarile vecine tendinta este de simplificare si asigurare a unui cadrul legislativ stabil si preictibil, conditie esentiala pentru investitori (raportat la datele furnizate de GRAYLIN in raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”).
In 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu exceptia ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonante ale Guvernului, 114 Ordonante de Urgenta, 1029 Hotarari de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate in 2018, este previzibil ca Romania va continua sa se situeze pe nedoritul prim loc in topul regional al modificarilor legislative (din Europa Centrala si de Est.
Bilantul modificarilor legislative fiscale din 2018 numara 169 modificari/completari ale Codului fiscal publicate si 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de intreprinzatori, la data de 1 ianuarie 2018 intrand in vigoare Ordonanta de Urgenta nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu sa fie aplicate de intreprinzatori.
CNIPMMR atrage atentia asupra instabilitatii legislative fiscale accentuata inregistrata si asupra volumului imens de acte normative adoptate, care au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:
- Cresterea fiscalitatii;
- Cresterea birocratiei pentru toti contribuabilii si toti angajatorii;
- Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative;
- Cresterea cheltuielilor de personal;
- Dificultati importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
- Cresterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
- Necesitatea unor restructurari (concedieri individuale sau colective);
- Probleme de asigurare a competitivitatii si derularii contractelor la export.
Increderea in sistemul fiscal este o conditie esentiala pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza deciziile de investitii.
Efectele instabilitatii legislative fiscale accentuate in 2018:
- Numarul total de inmatriculari in perioada 01.01.2018 - 31.12.2018a scazut cu 0,85% comparativ cu numarul similar din perioada 01.01.2017 - 31.12.2017 (135532 vs. 136699)1;
- In perioada 01.01.2018 - 31.12.2018 numarul suspendarilor societatilor a crescut cu 10,12% decat cele din perioada 01.01.2017 - 31.12.2017;
- In perioada 01.01.2018 - 31.12.2018 numarul dizolvarilor societatilor a crescut cu 10,13%, comparativ cu perioada 01.01.2017 - 31.10.2017.
Pozitia CNIPMMR privind noile reforme fiscale
1. CNIPMMR solicita trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate tari europene reusesc sa-l respecte,asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil si rezonabil ca siconditie esentiala pentru investitori, respectarea principiilor reglementarii inteligente: un proces decizional deschis si transparent, un dialog social calitativ, evaluarea in mod sistematic a impactul legislatiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” si aplicarea principiul „Ganditi intai la scara mica”, respectarea principiilor fiscalitatii (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” si predictibilitatii impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilitatii impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”).
2. CNIPMMR solicita initierea unui Program REFITde simplificare a cadrului legislativ, in special a legislatiei fiscale din Romania, similar cu Programul REFIT initiat de catre Comisia Europeana in anul 2002,care sa asigure codificarea, reformarea legislatiei, abrogarea si eliminarea actelor normative inutile si irelevante, revizuirea si retragerea unor acte in curs de elaborare, inlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai putin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare), 1.506 de acte normative fiind foarte dificil de cunoscut si implementat in cursul unui an.
3. Trebuie realizate in regim de urgenta masurile fiscale cuprinse in Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotararea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea increderii Guvernului, fiind deja depasite termenele asumate, fiind imperios necesare masuri de simplificare a cadrului legislativ, de reducere a numarului de articole si capitole cu peste jumatate din numarul actual, de sistematizare a tuturor actelor normative cu caracter economic, de deschidere si dialog cu patronatele, de transparenta, stabilitate, predictibilitate, respect, profesionalism si sustinere a mediului de afaceri.
4. Ultimile reforme fiscale ample si rapide au obligat IMM-urile sa aplice un volum imens de modificari legislative, ceea ce a impus un efort semnificativ de implementare, cresterea cheltuielilor de personal, dificultati importante din cauza timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, cresterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, cresterea birocratiei, inclusive probleme de asigurare a competitivitatii si derularii contractelor la export, care nu mai trebuie repetate.
5. Pentru reformele fiscale, CNIPMMR solicita respectarea urmatoarelor principii:
- Principiul „Ganditi mai intai la scara mica”, instituit ca norma de tehnica legislativa conform art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit cu care:
„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil initierii si dezvoltarii afacerilor, in procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra intreprinderilor mici si mijlocii, initiatorii vor respecta principiul „Ganditi mai intai la scara mica”, precum si principiul numarului constant.
(2) Principiul „Ganditi mai intai la scara mica” presupune ca initiatorii actelor normative sa evalueze efectele introducerii noii reglementari, mai intai si cu precadere, asupra activitatii intreprinderilor mici si mijlocii.
(3) Principiul numarului constant stabileste ca introducerea unor noi sarcini administrative - obligatii de raportare/ conformare - pentru intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa aiba loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.
(4) Evaluarea sistematica a impactului proiectelor de acte normative prevazute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectueaza de catre initiatorul actului normativ, inainte de demararea procesului de avizare a acestuia, si consta in efectuarea unui sondaj cu privire la potentialele efecte generate in activitatea intreprinderilor mici si mijlocii de introducerea noilor reglementari. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie sa conduca la identificarea corectiilor care se impun in definitivarea proiectului de act normativ.
(5) Este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a Testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”;
- Principiile fiscalitatii, respectiv asigurarea informarii contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum si predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie sa se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;
- Principiul constitutional al asezarii juste a sarcinilor fiscale (fiscalitate proportionala, rezonabila, echitabila si nediscriminatorie, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Constitutionala: Decizia Curtii Constitutionale nr.3/06.01.1994, publicata in M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curtii Constitutionale nr. 1304/13.10.2009, publicata in M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curtii Constitutionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curtii Constitutionale nr. 448/2013, publicata in M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curtii Constitutionale nr. 1394/26.10.2010, publicata in M. Of.nr. 863/23.12.2010);
- Principiile dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesara implicarea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, potrivit dispozitiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatacare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social”;
Principiile reglementarii inteligente:
- un proces decizional deschis si transparent;
- un dialog social calitativ;
- o sarcina administrativa mai redusa, costuri mai mici si norme mai simple si mai usor de inteles;
- cadru legal stabil, predictibil si rezonabil;
- asigurarea separatiei puterilor in stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativa;
- restabilirea increderii in sistemul fiscal, conditie esentiala pentru investitori;
- termene adecvate pentru informarea IMM-urilor si asigurarea adaptarii la noile masuri;
- prezentarea anual, la o data prestabilita, a planificarii anticipate a legislatiei referitoare la intreprinderi care va intra in vigoare in cursul urmatoarei perioade bugetare;
- consultarea organizatiilor reprezentative pentru IMM-uri, care sa beneficieze de un „drept la replica” inainte de publicarea definitiva a proiectelor normative;
- luarea masurilor necesare si asigurarea trecerii la etapa „Actionati mai intai la scara mica”;
- masuri de preventie corespunzatoare.
(6) Necesitatea unor masuri de stimulare a conformarii benevole si de bonificare a intreprinzatorilor
In ultima forma a Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotararea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea increderii Guvernului nu este mentionata masura amnistiei fiscale, care necesita ample analize de impact si un dialog social calitativ cu reprezentantii mediului de afaceri.
Din analiza raspunsurilor primite la sondajele realizate de CNIPMMR (in perioada 23.07-29.07.2018), rezulta in mod evident realismul si responsabilitatea cu care intreprinzatorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozitiilor legale si necesitatea unui buget de stat echilibrat: desi 44,4% din respondenti declara ca ar putea fi interesati personal de amnistia fiscala (sa li se reduca macar penalitatile datorate), 76,2% din respondenti nu sustin adoptarea acestei masuri, tot 76,2% considerand ca masura este una controversata, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.
A doua concluzie este evidentierea efectelor controversate si negative ale masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor atragand atentia asupra acestora. In ceea ce priveste efectele negative considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor au evidentiat incurajarea neachitarii debitelor bugetare, alimentarea unei inclinatii si mai pronuntata spre evaziune fiscala, incalcarea principiilor de baza ale fiscalitatii, efectele negative asupra bugetului de stat si cresterea riscului infractional
In locul unei masuri controversate de amnistie fiscala, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje si inechitati fata de contribuabilii onesti, ar trebui avute in vedere masuri de stimulare a conformarii benevole si de bonificare a intreprinzatorilor care si-au platit la timp si in bune conditii taxele si impozitele, precum si masuri de imbunatatire a cadrului legal fiscal, vizand in principal asezarea justa a sarcinilor fiscale potrivit principiului constitutional care reprezinta o garantie a principiului egalitatii in materie fiscala (exp. eliminarea obligatiilor de a plati contributii mai mari decat insesi veniturile realizate pentru contractele cu timp partial care afecteaza cca 1 milion de salariati), precum si reducerea penalitatilor foarte ridicate din prezent si combaterea platilor intarziate ale autoritatilor publice fata de intreprinzatori.
 
ACADC4E FORUMTeraSteelALLBIMCOVID-19
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MAI 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere