Situatia insolventelor din regiune a fost afectata in ultimii doi ani de diverse conditii economice, masuri de sprijin si modificari legislative. Pandemia de COVID a declansat o decelerare economica, cu o scadere de 4% a cresterii regionale. „In 2021, regiunea ECE a inregistrat o crestere economica de 5,5%, dar este de asteptat ca acest trend sa se disipeze in acest an, cu o rata de crestere estimata de 3,2%”, a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrala si de Est. „Toate tarile ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecintelor, directe si indirecte, ale razboiului Rusia-Ucraina. Tarile baltice urmeaza sa inregistreze cele mai slabe rate de crestere datorita legaturilor lor comerciale cu Rusia.”

 

Dupa o scadere a insolventelor in regiune in 2020, acestea au crescut in 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Aceasta crestere a fost anticipata pe fondul intentiilor guvernelor de a reduce masurile de sprijin. Media ponderata a PIB-ului regional calculata pe baza dinamicii insolventei tarilor a indicat o crestere de 34,7% in 2021 fata de anul precedent (crestere de +1,5% excluzand Polonia, unde numarul total de proceduri a crescut in principal din cauza noilor proceduri).

Sapte tari au inregistrat un numar mai mare de insolvente comparativ cu anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia), iar cinci tari au inregistrat o scadere a acestora (Croatia, Estonia, Letonia, Serbia si Slovenia). Polonia a cunoscut un numar aproape dublu de insolvente, in mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultati de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar si in ciuda unei astfel de cresteri, rata insolventei in Polonia, adica ponderea numarului total de proceduri raportat la numarul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce inseamna ca doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au initiat astfel de proceduri.

Rate de insolventa mult mai mari au fost inregistrate in tarile in care insolventele sunt ceva mai comune, adica +1,61% in Croatia si +3,31% in Serbia.

Situatia economica globala din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocari pentru companiile din ECE. Redresarea economica care a inceput la jumatatea anului 2020 a fost mai rapida decat se astepta si a declansat cresterea cererii, in special din sectorul prelucrator. Preturile marfurilor energetice, transportului si diferitelor metale si inputuri utilizate in procesele de productie au crescut. In unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de productie. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a caror penurie a dus la un numar redus de schimburi si la inchiderea temporara a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei si combustibilului pe fondul cresterii preturilor la inputuri de productie au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evolutii globale s-au reflectat in situatia companiilor din Europa Centrala si de Est datorita prezentei lor in lanturile de aprovizionare si in contextul legaturilor comerciale stranse ale regiunii cu Europa de Vest.

 

O noua provocare se adauga pandemiei de coronavirus, care afecteaza economiile si companiile: invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia a contribuit rapid la cresterea preturilor la energie, deoarece Europa ramane dependenta de importurile de petrol, gaze naturale si carbune din Rusia. In plus, ambele tari sunt producatori si exportatori importanti de marfuri agricole. Productia agroalimentara este, de asemenea, direct influentata de pretul ingrasamintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependenta de ingrasamintele importate din Rusia si Belarus. In plus, preturile globale mai mari si penuria de metale din cauza razboiului au exacerbat si mai mult intreruperile lanturilor de aprovizionare. Acesti factori au condus la o crestere suplimentara a preturilor la energie si inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. In plus, erodarea puterii de cumparare a gospodariilor este, de asemenea, o problema pentru posibila baza de clienti a companiilor. Economiile ECE au inregistrat o inflatie accelerata, in principal din cauza cresterii preturilor la energie, dar si a preturilor tot mai mari la alimente. 

Rusia ramane o destinatie comerciala importanta pentru regiunea ECE, in special pentru tarile baltice. Exporturile si importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei in 2021. Mai mult, invazia rusa a Ucrainei a declansat o criza umanitara cu repercusiuni economice. Desi se asteapta ca toate tarile ECE sa inregistreze rate de crestere economica mai scazute in 2022 in comparatie cu cele estimate inainte de razboi, afluxul de refugiati ucraineni ar putea sustine cresterea regionala cel putin pe termen scurt.

„Avand in vedere provocarile actuale, ne asteptam ca numarul companiilor insolvente sa creasca in urmatoarele trimestre”, explica Jarosław Jaworski, CEO regional pentru Coface Europa Centrala si de Est. „Consecintele razboiului Rusia-Ucraina vor accelera aceasta crestere, mai ales ca este putin probabil ca programele de sprijin pentru companiile locale sa fie implementate, asa cum a fost cazul in perioada declansarii pandemiei de coronavirus.”