Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeana, prevede, dincolo de directiile asumate pentru absorbtia celor 29 de miliarde de euro, si un set de reforme fiscale de implementat pana la finalul anului 2026. Printre acestea se numara modernizarea administratiei cu doua obiective principale - cresterea veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB pana la finalul anului 2025 si reducerea deficitului de incasare la TVA cu cel putin cinci puncte procentuale pana la jumatatea anului 2026 (ambele in raport cu 2019). Cel de-al doilea obiectiv poate fi considerat conservator, raportat la experienta tarilor vecine cu privire la reducerea evaziunii fiscale ca urmare a implementarii unor metode eficiente de crestere a colectarii, precum SAF-T sau facturarea electronica.

Printre cele mai importante actiuni asumate de Romania in domeniul fiscal prin PNRR se numara analiza sistemului fiscal, in 2022, cu scopul de a uniformiza legislatia in ceea ce priveste taxare veniturilor, respectiv eliminarea graduala a stimulentelor acordate in anumite domenii. Pentru sectorul constructiilor, se mentioneaza expres ca retragerea facilitatilor acordate trebuie sa inceapa in 2025 si sa se finalizeze pana la sfarsitul anului 2028, cand, de altfel, ar expira conform reglementarilor actuale. In plus, in plan sunt prevazute schimbari in taxarea companiilor (in special pentru microintreprinderi), in domeniul contributiilor sociale si pentru taxele pe proprietate. Masurile ar urma sa fie transpuse gradual pana la inceputul anului 2024 si sa aduca o crestere a veniturilor fiscale cu 0,5 puncte procentuale din PIB pana in 2025, comparativ cu 2019.

Insa cel mai mare accent se pune pe reforma administratiei fiscale, in special in directia imbunatatirii serviciilor digitale (extinderea SPV pentru firme, asocieri, PFA-uri si profesii liberale), o ptimizarii sistemului informatic al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), astfel incat 60% dintre serviciile pentru firme sa fie accesibile online in 2024 (fata de 45% in prezent) sau derularii controalelor fiscale la distanta (60% din total pana in 2025).

Totodata, in plan este inclus si procesul de inrolare a autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale in sistemul informatic al Ministerului Finantelor si ANAF, PatrimVen, incepand cu data de 1 martie 2022. De altfel, multe dintre masurile prevazute in PNRR se afla deja in diverse stadii de implementare - conectarea caselor de marcat electronice la sistemul ANAF, cu termen final 30 noiembrie 2021 pentru toti contribuabilii, mecanismul One Stop Shop pentru inregistrarea electronica in scop de TVA sau proiectul e-factura, prevazut sa functioneze, in prima faza, in relatia dintre persoane juridice si institutiile de stat si ulterior sa fie extins pentru facturile emise intre companii.

Pe langa actiunile cuprinse in PNRR, ANAF mai are in derulare si alte masuri pentru a asigura o colectare mai buna a taxelor, de departe cea mai importanta fiind introducerea raportarii in sistemul SAF-T (Fisierul Standard de Audit de Taxe), care devine obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022. ANAF a publicat, recent, noi informatii cu privire la aplicarea noului mecanism, printre cele mai importante fiind cele referitoare la natura datelor pe care contribuabilii trebuie sa le declare in format electronic, procedura de transmitere, dar si termenele de implementare pe categorii de contribuabili. Astfel, pentru companiile mari se mentine termenul de 1 ianuarie 2022, iar pentru contribuabilii mijlocii si mici, raportarea in noul sistem devine obligatorie la inceputul anilor 2023, respectiv 2025. Prin exceptie, pentru institutiile financiar-bancare si societatile de asigurare-reasigurare, incadrate la data de 31 decembrie 2021 in categoria marilor contribuabili, obligatia de raportare in sistemul SAF-T incepe de 1 ianuarie 2023.

In plus, perioada de gratie pentru primele termene de depunere a raportarilor in noul format se prelungeste de la maximum trei luni, cat se anuntase anterior, la cel mult sase luni (pentru prima raportare).

Acest sistem a fost creat de OECD in urma cu mai mult de zece ani tocmai cu scopul de a asigura o mai buna colectare a taxelor la bugetele de stat, iar tarile care l-au implementat in diverse forme ii demonstreaza eficienta.

Spre exemplu, Polonia si Ungaria, tari comparabile cu Romania din punct de vedere economic, si-au redus semnificativ decalajul de incasare la TVA dupa adoptare. In Polonia, deficitul a scazut cu 10,5 puncte procentuale in doi ani, de la 20,4% in 2016, la 9,9% in 2018, iar in Ungaria, cu peste 5 puncte procentuale, la 8,4%, in mai putin de un an (in 2018).

Astfel, Romania, cu un deficit de incasare la TVA de aproape 34% in 2019, potrivit celor mai recente estimari ale Comisiei Europene, si-a stabilit o tinta realizabila, luand in considerare masurile demarate precum si pe cele cuprinse in PNRR.