Euler Hermes impreuna cu Qualetrics, companie de management al experientei, au realizat in perioada 28 septembrie - 21 octombrie 2020 un sondaj privind impactul pandemiei Covid-19 asupra deciziilor economice precum si unele perceptii ale riscului, pe un esantion reprezentativ de 1000 de persoane din Austria, Franta, Germania, Italia, Spania, Elvetia si SUA.

Pandemia Covid-19 este cea mai recenta dintr-o serie de crize care a punctat primele doua decenii ale secolului XXI. Cu toate acestea, este diferita de celelalte incepand mai degraba in economia reala decat in sectorul financiar. De aceasta data guvernele au depus mari eforturi pentru a reduce la minim impactul economic al restrictiilor prin masuri ca expansiunea politicii monetare, reducerea temporara a datoriilor, interventii specifice, extinderea programelor existente, subventii salariale si scutiri temporare de impozite.

Mai mult de 55% dintre respondenti au declarat ca pandemia este evenimentul cu cel mai mare impact din viata lor. Diferentele dintre tari reflecta in principal profunzimea crizei sanitare si economice. Cel mai inalt nivel de rezistenta il are Germania unde, doar 20% dintre persoanele intervievate au raportat venituri mai mici din cauza pandemiei. Cu toate acestea, exista doua aspecte comune in toate tarile: femeile si generatia millennials au fost afectati in mod disproportionat de aceasta criza. 37,8% dintre mileniali si 27,2% dintre cei care nu fac parte din aceasta generatie au fost nevoiti sa faca fata veniturilor mai mici. Decalajul de gen este la fel de mare: 32,7 % dintre respondentii de sex feminin au vazut o scadere semnificativa a veniturilor lor fata de 27,1% dintre respondentii de sex masculin.

Cunostiintele financiare reprezinta motivul pentru care un segment al populatiei este mai capabil sa faca fata socului in comparatie cu alt segment. Cu toate acestea, rezultatele arata ca nivelul cunostiintelor financiare este extrem de scazut. In general, doar 28,5% din respondenti sunt familiarizati cu termenii economici. Si mai alarmanta este diferenta de gen in materie de alfabetizare financiara in toate tarile: 36,4% dintre barbati sunt alfabetizati financiar, comparativ cu 20,7% dintre femei. Acest lucru explica de ce impactul financiar este mai mare asupra femeilor. Nivelul de cunoastere a riscurilor este, de asemenea, foarte scazut (22,8%), iar diferenta de gen este omniprezenta (9,6 puncte procentuale). Aversitatea mai mare la risc in randul femeilor respondente indica alti factori neobservabili, cum ar fi personalitatea sau asteptarile de rol social. Cu toate acestea, o alfabetizare financiara ridicata pare sa duca la decizii de investitii mai bine informate in perioade de dobanzi reale negative.

Mediul de investitii a fost o provocare chiar inainte ca pandemia Covid-19 sa loveasca economiile si pietele. De atunci totul a devenit mai dificil. Fara cunostinte solide, multe gospodarii au adoptat decizii financiare gresite, cu consecinte devastatoare pentru viitorul bunastarii financiare. De aceea, educatia financiara trebuie sa fie inclusa in curriculum scolilor.

Gospodariile au o mare influenta in economie, iar in viitor deciziile luate de acestea (daca economisesc sau cheltuiesc) vor avea un impact major, nu doar pentru propria lor bunastare financiara si traiectoria cresterii economice, ci si pentru stabilitatea monetara si financiara a tarilor. In cele din urma, capacitatea consumatorilor de a lua decizii financiare in cunostinta de cauza duce la dezvoltarea finantelor personale solide. In toata Europa, in ciuda nivelurilor ridicate de protectie sociala in ceea ce priveste cheltuielile sociale ca procent din PIB rezultatele arata ca pandemia are un impact crescut asupra gospodariilor, 62,9% dintre respondenti fiind afectati per total. Singura exceptie este Spania unde 22,9% din persoanele intervievate au considerat ca Marea Criza Financiara a avut un impact mai indelungat asupra prosperitatii lor financiare. 55,2% dintre acestia sunt de parere ca cel mai daunator efect asupra economiei a fost provocat de Covid-19. Acest rezultat nu este deloc surprinzator avand in vedere ca au trecut de la criza din 2008 direct la criza euro fara pauza. In schimb, nemtii in proportie de 28,8% au declarat ca nu au fost afectati de nicio criza in ultimele doua decenii, prezentand cel mai inalt nivel de rezistenta in esantionul nostru. Celelalte doua tari rezistente la impactul Covid sunt Elvetia, unde 23% au declarat ca nu au suferit de pe urma niciunei crize pana la cea generata de Covid-19 si Austria unde 20,5% dintre respondenti nu au fost afectati.

In SUA, abordarea politica pentru stabilitatea gospodariilor este structural diferita seamanand mai mult cu un program de transfer de numerar ad-hoc decat cu o masura a statului.

Pandemia Covid-19 a marit, de asemenea, diviziunile preexistente intre tari, femeile fiind in medie mai afectate decat barbatii. Unele statistici consolideaza acest rezultat deoarece femeile reprezinta mai mult de 85% din personalul de asistenta medicala, 50% din medici si, in general, 70% din lucratorii din sectoarele sociale si de sanatate la nivel global, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite. Mai mult, acestea sunt reprezentate in mod disproportionat in industria ospitalitatii si a serviciilor, care au fost afectate cel mai tare in timpul restrictiilor. In cazul in care locurile de munca ocupate de femei sunt expuse riscului, independenta lor financiara si rolul pe care il au in gospodarie va avea de suferit. Diferentele de raspuns sunt uluitoare. Chiar daca esantionul acopera tari cu venituri foarte mari, niciuna nu poate pretinde ca are egalitate de gen. Diviziunea, in ceea ce priveste impactul Covid-19, nu este atat de mare in tari precum Austria si Elvetia. Cel mai mare decalaj se observa in SUA.

Nu este surprinzator ca pierderile din venit au fost distribuite inegal in esantion. In medie, 30% din totalul respondentilor au inregistrat o pierderi, in timp ce doar 4,4% au afirmat ca veniturile lor au crescut in timpul pandemiei. Tarile care au avut cel mai mare nivel de pierdere au fost cele care au avut cele mai stricte restrictii, precum si cele cu o pondere mai mare a turismului in PIB. In Spania, 38,6% dintre intervievati au declarat ca au venituri mai mici din cauza pandemiei, in timp ce in Italia 37,8% au declarat acest lucru. In Franta, cifra scade la 31,9%, iar Elvetia si SUA urmeaza cu 29,2% si respectiv 27,8%. Austria si Germania au raportat cel mai mic procent de respondenti cu venituri scazute la 24,9% si, respectiv, 20,0%. In ceea ce priveste evolutia acestora, doar 3,5% si respectiv 2,7% dintre respondentii din Franta si Spania au raportat o crestere a veniturilor. Cu toate acestea, in Elvetia 4,4% au vazut o evolutie. In SUA, datorita programului ”Plata cu impact economic” 10,2% au observat o crestere a venitului.

In cadrul acestui program, gospodariile au primit sume cuprinse intre 1.200 USD si 2.400 USD in functie de impozit, stare civila si de numarul de persoane din locuinta. Limita pentru primirea ajutorului a fost de 150.000 USD venituri anuale pe gospodarie (fara copii). Trezoreria americana a efectuat 159 de milioane de plati, injectand peste 2672 miliarde USD in economie.

Mai multi tineri ai generatiei Y au raportat un impact negativ asupra veniturilor decat restul respondentilor. Cea mai mare diferenta a fost in Franta, unde 47,3% din mileniali au raportat o scadere a castigurilor in comparatie cu 26,2% din celelalte categorii de varsta. In mod similar, in Italia, 49,4% din respondentii generatiei millennials au raportat pierderi, comparativ cu 34,3% din celelalte generatii. In Germania, 27,7% dintre au spus ca au un venit scazut, comparativ cu 17,5%. In Spania, Elvetia, SUA si Austria diferentele nu au fost semnificative. Cu toate acestea nu exista doar o diviziune intre generatii. O discrepanta similara se poate observa si intre sexe. Cele mai afectate au fost femeile din Spania, 43,9% dintre ele declarand ca pandemia a avut un impact asupra veniturilor lor fata de 32,8% dintre barbati. In Franta, 38,8% dintre femei au raportat pierderi in timp ce doar 24,3% dintre barbati au fost afectati. In Italia 40,7% dintre femei au declarat ca pandemia le-a afectat castigurile fata de 34,7% dintre barbati. In Germania, situatia este destul de neutra din punct de vedere al genului, deoarece 19,1% dintre barbati au declarat ca veniturile au fost afectate fata de 20,7% dintre femei. Cu toate acestea Austria este singura tara din esantion care a avut un procent mai mare de barbati afectati (26,4%) decat femei (23,3%). Un factor ar putea fi, in mod traditional, ponderea ridicata a chelnerilor barbati in industria ospitalitatii austriece.

Consumul gospodariilor reprezinta de obicei aproximativ 60% din PIB-ul tarilor. Prin urmare, daca banii pentru bunuri si servicii sunt cheltuiti sau nu reprezinta un bun indicator care arata daca intra intr-o recuperare sustinuta sau raman blocati in dificultati, necesitand in unele cazuri interventii politice. Pandemia a tras fraiele asupra cheltuielilor cu serviciile distantarea sociala permitand functionarea restaurantelor la capacitate limitata. Intrebati de modul in care pandemia le-a afectat consumul, respondentii au avut opinii diferite in functie de grupa de varsta. Milenialii au vazut un impact mai mare asupra obiceiurilor de consum si un procent mai mic dintre acestia au afirmat o schimbare de comportament mai mica. In Spania, generatia Y a avut cea mai mare schimbare de comportament in termeni de consum (83,5% au inregistrat o schimbare majora pana la moderata a consumului din cauza Covid-19). Cea mai mare diferenta de varsta s-a observat in Germania, unde 61,2% dintre acestia au raportat o schimbare semnificativa a consumului, in timp ce doar 43,7% alte grupe de varsta au raspuns la fel. In Franta, diferenta dintre grupele de varsta a fost de 13 pp favorizand alte generatii (61,5%). Singura tara in care diferentele de varsta sunt nesemnificative este Elvetia (generatia Y: 52,5%, alte generatii: 51,5%)

Exista doua motive diferite in spatele consumului mai mic intr-o pandemie: primul, din necesitate, adica lipsa veniturilor, si al doilea din „lux”, adica lipsa oportunitatilor de consum. In ultimul caz, economiile „fortate” vor creste rata de economisire destul de dramatic. Respondentii care consuma mai putin din veniturile lor, adica cei care raporteaza cresterea ratelor de economii, depasesc numarul celor care isi consuma mai mult din venit cu o marja larga. In Austria, 6.4% dintre respondenti au raportat ca au consumat un procent mai mare din castigurile lor, in timp ce putin peste o treime (33,1%) au cheltuit mai putin. In Germania, cifrele au fost de 7,0% fata de un sfert din respondenti. In Elvetia, o zecime a consumat mai mult din venituri in timpul pandemiei, in timp ce 28,1% au declarat ca au redus cheltuielile. Pe scurt, pentru majoritatea respondentilor din regiunea DACH (Germania, Austria, Elvetia), diminuarea castigului nu este principala problema, ci mai degraba lipsa oportunitatilor de a-i cheltui.

In medie, ratele de economisire a gospodariilor au crescut masiv in timpul pandemiei. In timp ce o mare parte din aceste economii ar putea fi „fortate” unele economii sunt rezultatul deciziilor gospodariilor de a incerca sa amortizeze socurile viitoare in mijlocul incertitudinii tot mai mari (economii „preventive”). 16% dintre respondenti sustin ca comportamentul lor de economisire a ramas neschimbat, cu atat mai mult in Austria (20,0%) si Germania (20,8%) decat in alte tari.

In schimb, 21% din esantion si-a sporit economiile preventive. In mod surprinzator, respondentii din SUA par sa fie cei mai aversi la risc. Ponderea acestora care se indreapta spre investitii mai sigure este de doua ori mai mare decat in Europa, unde nu se observa suferinte majore ale populatiei care incearca sa se orienteze catre active mai sigure. In acelasi timp, in SUA (27,0%), Spania (28,9%) si Italia (28,1%) procentul respondentilor care au intrat deja in economiile lor pentru a putea trai de la o luna la alta este de departe cea mai mare. Daca situatia persista, acest lucru se va transforma intr-o tendinta dramatica care ar putea duce la indatorirea gospodariilor pentru a face fata cheltuielilor.

In principal, persoanele din esantion au declarant ca vor sa pastreze aceeasi acoperire pe care o aveau anterior. Cu toate acestea, tarile care au suferit cel mai mult din cauza pandemiei au cel mai crescut nivel de interes in cresterea acoperirii asigurarilor: SUA (17,9%), Spania (15,5%), Franta (14,7%) si Italia (11,2%). Regiunea DACH arata cel mai scazut interes pentru cresterea acoperirii (Austria: 7,3%, Germania: 7,7%, Elvetia: 10,2%). Cu toate acestea, exista o cantitate semnificativa de respondenti, in special in Italia (23,5%) si Franta (20,7%), care ar dori, de fapt, sa scada valoarea acoperirii de asigurare pe care o aveau inainte de pandemie.

In ceea ce priveste investitia de capital toti au spus ca isi doresc sa investeasca in actiuni la fel de mult ca inainte de pandemie. Cu toate acestea, 25,8% dintre americani au manifestat un interes crescut de a intra pe piata de capital, intrucat companiile americane de tehnologie fintech isi dezvolta baza de membri (fani) si creeaza o experienta accesibila si „gamificata” pentru tranzactionarea cotidiana a actiunilor. In Europa, piata de valori nu a recuperat inca pierderile inregistrate in luna martie a acestui an. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca tarile europene din esantionul nostru prezinta mai putin entuziasm in investitiile viitoare pentru actiuni. Exista o portiune foarte mica din esantion care ar dori sa „atinga randamentul” pe care il ofera in prezent piata de valori.

Dupa mai bine de opt luni de la primul blocaj din cauza pandemiei Covid-19, multe gospodarii se confrunta cu provocari financiare. In timp ce guvernele incearca sa amortizeze lovitura economica a restrictiilor Covid-19, ele sunt departe de a fi suficiente pentru a restabili nivelurile veniturilor din perioada precedent pandemiei. Cunostiintele financiare reprezinta factorul principal care explica de ce un sector al populatiei este mai capabil sa faca fata socului in comparatie cu alte tari. Alfabetizarea financiara se traduce prin decizii financiare mai bune, care duc la un succes financiar mai mare. Decalajul de gen exista si in cunostintele financiare. Femeile sunt mai predispuse sa fie analfabete din punct de vedere financiar, dar sunt si mai susceptibile de a fi angajate temporar si in conditii mai precare decat barbatii. Datele Institutului European pentru Egalitatea de Gen arata ca aproximativ un sfert (26,5%) dintre femeile angajate din UE se afla intr-un loc de munca precar, comparativ cu 15,1% dintre barbati.

Se pare ca in tari precum Germania si Elvetia, cu un nivel mai ridicat de cunostinte financiare (DEU: 31,8%; CHE: 31,2%), persoanele sunt mai bine pregatite sa faca fata unui soc precum cel cauzat de aceasta pandemie. Persoanele alfabetizate din punct de vedere financiar reusesc sa economiseasca minimul recomandat si sunt predispuse sa raporteze un nivel negativ mai scazut al impactului economic in diferite domenii financiare (venituri, consum si economii). Factorii de decizie politica ar trebui sa acorde o atentie sporita actiunilor in educatia financiara.

Toleranta la risc financiar este unul dintre cei mai importanti factori care afecteaza deciziile financiare. Exista diferite aspecte de mediu si demografice determina toleranta la risc. In esantionul prezentat, varsta, sexul si tara de resedinta au un impact asupra riscului. In general, femeile par sa fie mai averse fata de risc decat barbatii. Dar varsta si tara de resedinta par sa aiba nu aiba nici o influenta sistematica. In acelasi timp, ne-am asteptat ca abilitatile de risc, sa aiba un efect asupra tolerantei la risc. 27,6% dintre toti respondentii sunt „alfabetizati in materie de risc”. Istoria se repeat si aici femeile fiind in continuare in urma barbatilor in ceea ce priveste abilitatea lor de a intlege riscul. Decalajul din esantion este de 9.6pp.

In SUA atat barbatii, cat si femeile raman in urma in ceea ce priveste cunostintele despre riscuri (barbatii 23,7%, femeile: 22,5%). Cele mai slabe rezultate in termeni de diferenta de gen au fost in Franta (barbatii: 32,8%, femeile: 25,9%) si Spania (barbatii: 32,4%, femeile: 19,2%). Factorii de decizie politica din Spania ar trebui sa acorde o atentie deosebita acestor lacune de gen. In Italia, femeile au o diferenta de 9pp in ceea ce priveste alfabetizarea riscurilor in comparatie cu barbatii. Pe de alta parte, barbatii din Elvetia prezinta un nivel la fel de scazut al mediei riscului, dar se numara printre cei cu cel mai mare nivel de alfabetizare a riscului. Femeile din Germania sunt cele mai prudente (68,9%) intre ele si barbati existand un decalaj de 10,2 pp ceea ce ar putea reflecta un decalaj de competente. Cu toate acestea, in comparatie cu alte femei respondente, abilitatile de risc ale femeilor din Germania nu sunt deosebit de slabe. Relatia risc-rentabilitate nu este singurul factor determinant al deciziilor financiare si de investitii.

Procesul de decizie este complicat, motiv pentru care respondentii cu niveluri mai ridicate de alfabetizare financiara aleg instrumente de investitii cu „randamente variabile”, cum ar fi titluri de valoare (actiuni, obligatiuni si fonduri mutuale), in timp ce subiectii cu alfabetizare financiara mai mica prefera instrumentele care au un anumit randament (desi negativ) cum ar fi depozitele.