Pentru 1,2 milioane de bucuresteni, cei racordati la RADET, intrarea regiei in faliment anunta o iarna cu iz siberian. Deja avariile se tin lant, iar perspectivele sunt dintre cele mai pesimiste. Potrivit unei analize Frames, fara interventia urgenta a Primariei, ANRE si a Guvernului Orban, se poate ajunge la un blocaj total, cu consecinte economice si sociale extrem de grave. Expertii companiei de consultanta au realizat o radiografie a masurilor urgente pe care autoritatile trebuie sa le ia, dupa falimentul RADET.

Prin constatarea falimentului RADET, nu se pune problema sistarii furnizarii agentului termic pentru Capitala, spun analistii Frames. Din punct de vedere juridic insa, va urma o perioada extrem de incinsa, asta pentru ca legislatia este interpretabila.

Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede ca contractul cadru de vanzare-cumparare energie termica inceteaza de la data intrarii in faliment a RADET, insa in Regulamentul pentru acordarea licentelor in domeniul serviciului de alimentare centralizata cu energie termica, exista o prevedere care afirma ca ,,in timpul sezonului rece, operatiunile de suspendare ori de retragere a unei licente sunt permise doar cu avizul favorabil al autoritatii administratiei publice locale care are atributii privind asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, potrivit legii’’.

Potrivit analistilor de la compania de consultanta Frames, ,, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, sa intervina de urgenta si sa clarifice aceasta speta, oferind RADET posibilitatea de a lucra in continuare cu ELCEN, chiar daca e in faliment. Cel mai probabil, ELCEN va alege solutia comenzii zilnice, cu plata in avans a energie livrate. Asta mai cu seama ca contul ESCROW va fi inchis, iar incasarile RADET se vor face in contul de insolventa’’.

In plus, conform legislatiei in vigoare, continuarea furnizarii de energie termica catre RADET va trebui aprobata de Adunarea creditorilor RADET (unde ELCEN detine 96,68%) si avizata de judecatorul sindic. Acesta va putea sa ia act de ea sau sa dispuna masuri corective care sa nu sustina continuarea activitatii RADET.

Potrivit analistilor Frames, dincolo de masurile de urgenta, cert este ca ELCEN va urma sa incheie un nou contract pentru vanzarea de energie termica direct cu Primaria Municipiului Bucuresti, care va trebui sa isi asume aceasta activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul si activitatea RADET. Contractul va trebui insa sa poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Vestea cea mai buna este ca, odata cu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplata, urmand ca termenul de scadenta, prevazut acum la 90 de zile, se fie inlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de gratie.

Primaria va fi presata, cel mai probabil, sa plateasca in avans pentru gazele naturale furnizate de ROMGAZ.

Fara o sursa de finantare sigura, RADET a acumulat datorii dupa datorii si, acum, a ajuns in faliment. In prezent, datoriile istorice catre ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale Bucuresti a fost nevoita sa intre in insolventa din cauza blocajului financiar.

Potrivit analizei Frames, incheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitala va lamuri, in mare parte, si problema datoriilor.

Dupa falimentul RADET, Primaria va fi pusa, cel mai probabil, in situatia de a plati, chiar in avans, facturile pentru energia termica, masura care va duce la evitarea acumularii unor noi datorii.

,,Un nou contract de furnizare va prevedea, in mod clar, obligatiile Municipalitatii in privinta facturilor de energie termica si se va evita, astfel, in viitor, acumularea de datorii si intrarea partilor implicate in insolventa sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevazute si sanctiuni pentru incarcarea termenilor contractuali’’, afirma analistii.

In plus, ELCEN isi va pastra dreptul de a-si recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania isi va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, in valoare de 550.000.000 lei, pentru aceasta creanta.

Pentru a se evita intarzierile de plata fata de furnizorii de gaze naturale, ELCEN va putea, de asemenea, sa incheie cu acestia conventii de cesiune prin care se pot cesiona drepturile ELCEN de rambursare TVA.

Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plati, creanta curenta care va fi inscrisa in tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300.000.000 lei, fiind evitata majorarea acesteia pentru fiecare zi de intarziere cu 3.000.000 lei.

Dincolo de disputa juridica privind datoriile dintre ELCEN si RADET, ce va fi transata in instanta, cert este ca reteaua de termoficare a Bucurestiului se degradeaza constant, iar investitiile majore de reabilitare, absolut esentiale, intarzie, afirma analistii de la Frames.

RADET a anuntat, recent, ca au fost incheiate patru acorduri cadru pentru inlocuirea tevilor, dar si contracte in valoare de 150 de milioane lei pentru materiale si reparatii.

,,Raportati la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investitii in sistemul de termoficare al Bucurestiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai in cazul ELCEN este nevoie de investitii de peste 515 milioane de euro in retehnologizarea si refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislatia europeana’’, declara, anterior, Adrian Negrescu, managerul Frames.

In conditiile in care Municipalitatea s-a dovedit incapabila, pana in prezent, sa atraga fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analistii afirma ca este de datoria noului Guvern Orban sa isi treaca aceasta problema pe lista prioritatilor.

,,Preluarea de catre Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri a C.T.E Grozavesti, C.T.E. Bucuresti Vest, C.T.E. Bucuresti Sud, C.T.E. Progresu si a Uzinei de reparatii, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE Bucuresti Sud, este nevoie de investitii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 si 4) la 100 mg/Nm3, si asta pana la 31 decembrie 2020. La fel si la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 si 4(IA1) sunt duble fata de standardele prevazute de Directiva 2010/75/UE si Legea 278/2013.

Sunt necesare investitii si in modernizarea instalatiilor de ardere la cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti, cazanele nr. 5 si 6 si CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Sud, cazanul nr. 2 si CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucuresti Vest, CAF - urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu’’, arata analiza Frames.

Potrivit analistilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui sa intervina si in modificarea legislatiei, pentru a evita, pe viitor, astfel de situatii.

,,Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere si control de catre ANRE, este absolut necesar de exemplu, stabilirea unei sanctiuni aplicabile autoritatile administratiei publice locale care nu efectueaza plata sumelor catre furnizorii de energie termica potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesara modificare/completare a prevederilor art. 52 alin. (1) din OG nr. 36/2019 in sensul de a obliga unitatile administrativ-teritoriale sa isi bugeteze si sa plateasca in anul urmator pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorii economici din subordinea autoritatilor administratiei publice locale’’, se mai spune in analiza Frames.

Compania de consultanta afirma, recent, intr-un studiu privind situatia retelei de termoficare din Capitala, ca iarna lui 2019 se anunta a fi una extrem de dificila. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problema o reprezinta reteaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fara precedent in ultimii 30 de ani.

A doua cea mai extinsa retea de termoficare urbana din lume, dupa Moscova, cu peste 950 de kilometri de retea primara, 2.900 km de retea secundara si peste 1.000 de puncte si module termice, se afla in prezent intr-o situatie critica.

Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani si trebuiau, de acum 10 ani, sa fie inlocuite. Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele sa crape, iar racirea vremii si inceperea furnizarii caldurii vor accentua acest fenomen.

,,Iarna trecuta au fost peste 3500 de avarii si zeci de mii de bucuresteni au inghetat in case. In conditiile unei subfinantari cronice, cei de la RADET abia daca au reusit in acest an sa schimbe cateva dintre conducte si sa repare o parte din retea. O parte infima, de numai cateva procente’’, arata analiza Frames.

O dovada ca reteaua de termoficare a ajuns intr-un punct critic o reprezinta situatia apei de adaos, cea care asigura presiunea necesara pentru ca apa calda si caldura sa ajunga in apartamentele bucurestenilor.

ELCEN a ajuns in situatia de a pompa aproape 2000 de tone/ora, in conditiile in care in 2016 cantitatea nu depasea 1200 de tone. In 2017, pentru a mentine presiunea in conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1600 de tone, iar in 2018 s-a ajuns la 2000 de tone.

Statisticile ELCEN arata ca presiunea din conductele tur in sezonul de iarna a scazut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari si debitul de apa de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.

Cresterea volumului de apa de adaos atrage o degradare si mai mare a retelei de termoficare, pentru ca vine insotita de reactivi chimici care corodeaza conductele si limiteaza debitele de agent termic livrate. In plus, peste nivelul de 2000 de tone/h se intra intr-o zona periculoasa, existand riscul de avarii majore.