Ingrijorare privind una din cele mai importante probleme ale companiilor active in Romania pentru urmatorul deceniu: competitivitatea foarte scazuta intr-un mediu comercial si financiar din ce in ce mai integrat cu tarile din regiune:

- Inseamna ca ritmul de innoire al activelor corporale (utilaje, echipamente) este similar cu cel de invechire, valoarea contabila a acestora crescand doar cu 7% in ultimul deceniu (de la 656 mld. Lei in anul 2008 la 703 mld. Lei la finalul anului 2018) - si ma intreb unde este cresterea economica cumulata de 35% in ultimul deceniu (PIB real)?

- Investitiile pe termen lung care reflecta innoirea activelor (eng. CAPEX = capital expenditures) pe parcursul anului 2018 au fost de 37 mld. si doar 8 mld. Lei in 2017, nivelul cumulat al acestora din ultimii doi anii fiind aproape de doua ori sub nivelul din 2016 (85 mld. Lei).

- Investitiile publice performeaza foarte prost, nivelul acestora raportat la PIB atingand noi minime ale ultimului deceniu. Chiar daca cheltuielile publice de capital au crescut cu 12% in primul semestru din acest an acestea sunt la un nivel inca foarte scazut (sub 8 mld. Lei), iar prin continuarea in acest ritm nu vor depasi 2% din PIB-ul anualizat pe 2019. Astfel, din totalul cheltuieli publice de 168 mld. Lei in primul semestru din acest an statul cheltuie 33% pentru asistenta sociala, 30% pentru salarii, 13% pentru bunuri si servicii, 6% pentru dobanzi si doar 4% pentru investitii. Investitiile publice exprimate ca procent in PIB au inregistrat in 2018 cel mai scazut nivel al ultimului deceniu in Romania.

Analiza evolutiei investitiilor companiilor active in Romania, prin evidentierea evolutiilor pe termen scurt (dinamica investitiilor din ultimii doi ani) si a trendurilor pe termen lung (dinamica investitiilor in ultimul deceniu). Pentru a filtra sectoarele reprezentative, au fost aplicate urmatoarele filtre:

- Au fost considerate doar sectoarele care au cel putin 100 de companii active si care inregistreaza veniturilor consolidate de cel putin 100 mil. Lei;

- Au fost eliminate sectoarele unde deviatiile extreme (cresteri / scaderi semnificative) au fost cauzate de iesirea / inmatricularea unor companii importante. Pe de o parte, intreruperea activitatii unor companii importante poate cauza scaderea investitiilor inregistrate la nivel sectorial, desi firmele ramase raporteaza investitii in crestere (efectul de supravietuire a fost eliminat). Pe de alta parte, inmatricularea unor companii mari (multinationale) care inregistreaza investitii din primul an poate determina cresterea investitiilor inregistrate la nivel sectorial, desi restul firmelor active rapoarteaza investitii in scadere (efectul de regenerare a fost eliminat).

O companie nu se poate dezvolta pe termen lung daca toate profiturile sunt distribuite catre plata dividendelor. In acest caz, nevoile de investitii pe termen lung (activele fixe) si scurt (ciclul de exploatare) se bazeaza doar pe capitalul initial (de cele mai multe ori foarte scazut) si finantarea externa (supusa unor evolutii ciclice din perspectiva costurilor si conditiilor de finantare). Astfel, din cauza imunitatii foarte scazute, compania devine vulnerabila in contextul materializarii unor socuri externe cu impact negativ.

Lipsa investitiilor, sau realizarea tardiva a acestora, ori in conditii de finantare inoportuna, poate face ca firma subiect sa piarda din competitivitate fata de concurenta, declansand astfel o spirala sumbra: scaderea veniturilor → diminuarea profiturilor / inregistrarea de pierderi → probleme de lichiditate → blocarea finantarii → decredibilizarea companiei → cresterea riscului de a intra in insolventa.

Este important sa definesc foarte exact la ce ma refer atunci cand spun “investitii”. In aceasta analiza consider investitiile pe termen lung in activele corporale (exemple: masini, echipamente, utilaje, cladiri, terenuri). In esenta, cresterea valorii contabile a activelor corporale reflecta investitii noi care depasesc nivelul amortizarii, exceptand desigur situatiile cand activele sunt reevaluate pozitiv (pretul de piata se apreciaza). Pe de alta parte, o scadere a valorii contabile a activelor corporale indica dezinvestitii nete, deoarece amoritzarea sau vanzarea activelor depasesc eventuale investitii noi, exceptand desigur situatiile cand activele sunt reevaluate negativ (pretul de piata se depreciaza).

- Constructii (-14%) si tranzactii imobiliare (-10%) inregistreaza contractii importante ale valorii contabile pentru activele imobilizate. Astfel, utilajele si echipamentele folosite de companiile din acest sector nu au fost reinnoite din cauza scaderii cererii pentru imobiliare si incertitudinii privind evolutia economiei. Astfel, numarul tranzactiilor imobiliare de vanzare-cumparare a scazut cu 20% in primul semestru din acest an, la doar 241.583, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut cand au fost inregistrate 300.432 de tranzactii. De asemenea, creditele noi acordate pentru achizitionarea unei locuinte au scazut cu 10% in primul semestru dina cest an prin comparatie cu aceeasi perioada din anul anterior. Piata imobiliara inregistreaza 12 luni consecutive de scadere a cererii (Iulie 2018-Iunie 2019), principalele cauze fiind: emigrarea accelerata a populatiei pe segmentul tinerilor, natalitatea negativa, plafonarea gradului de indatorare, cresterea dobanzilor in contextul presiunilor inflationiste si scaderea increderii gospodariilor / investitorilor din cauza dezechilibrelor macroeconomice si finalizarii etapei de expansiune a ciclului economic;

- Fabricarea lemnului si a produselor din lemn - valoarea contabila a companiilor din acest sector a scazut de la 18.638 mld. Lei (2017) la 16.302 mld. Lei (2018), in contextul dificultatilor pe care aceste companii le intampina din cauza cresterii concurentei externe si scaderii numarului de tranzactii din imobiliare;

- Intermedieri financiare - companiile din acest sector inregistreaza o scadere cu -13% a valorii activelor in contextul incertitudinilor privind taxarea activelor bancare si cresterii lente a creditarii atat pe segmentul de retail cat si de business;

- Fabricarea produselor textile, articolelor de imbracaminte si incaltaminte - sector care raporteaza o diminuarea cu 13% a valorii contabile pentru activele imobilizate, in contextul dificultatilor privind disponibilitatea si costul fortei de munca (acesta din urma crescand in contextul majorarii impredictibile a salariului minim pe economie).

- Comertul cu amanuntul (+18%) si ridicata (+14%), acestea fiind alimentate de cresterea consumului cu aproape 7% in contextul majorarii salariilor in sectorul public (+25%) sau privat (+15%);

- Alte activitati de servicii prestate companiilor - sector care inregistreaza o crestere a valorii activelor corporale cu +8% datorita cresterii nevoii companiilor de a externaliza din cauza constrangerii bugetelor de majorarea salariilor si dificultatea de a gasi forta de munca pentru segment neimportante (non-core) ale afacerii;

- Fabricarea substantelor si produselor chimice - sector care inregistreaza o crestere cu 19% a valorii contabile pentru activele corporale, activitatea firmelor din aceasta industrie fiind impulsionata de rezultatele foarte bune inregistrate in agricultura sau produsele farmaceutice (+14% crestere a veniturilor in 2018);

- Industria extractiva - inregistreaza o crestere cu 16% a activelor corporale, un sector care intra intr-un ciclu de retehnologizare dupa 2-3 ani de insolvente record si rezultate negative. Din pacate pentru industria extractiva romaneasca cred ca perspectivele in perioada imediat urmatoare nu sunt pozitive, in special din cauza decelerarii comenzilor noi din industrie in Europa (principala zona de export). Aceste presiuni se resimt deja, in conditiile in care productia industriala inregistreaza deja o contractie de -0,7% in primul semestru din acest an.

Un aspect important este supraconcentrarea investitiilor in sectoarele de consum cu amanuntul si ridicata, precum si industria alimentara si de bauturi, acestea concentrand aproape 45% din totalul investitiilor noi realizate pe parcursul anului 2018 (tabelul si graficul 2 ilustreaza distributia sectoriala a investitiilor nou realizate in anul 2018).

Din perspectiva distributiei geografice a investitiilor realizate de companiile private pe parcursul anului 2018, observam discrepante majore. Astfel, companiile cu sediul social in V, N-V si Centru inregistreaza cel mai ridicat ritm al investitiilor in activele corporale (capex) prin comparatie cu invechirea acestora (amortizare), judetele Maramures, Satu Mare si Timis inregistrand cele mai bune rezultate din aceasta perspectiva.

La polul opus sunt companiile din S, S-V si S-E, unde investitiile deabia acopera invechirea activelor. Cele mai scazute investitii sunt realizate de companiile cu sediul social in Constanta, Teleorman si Galati, in cazul acestora investitiile in activele noi acoperind mai putin de jumatate din invechirea activelor.

In cazul acestora din urma, aceasta dinamica erodeaza competitivitatea companiilor, crescand riscul de insolventa al firmelor cu toate efectele negative pe plan local (pierderea locurilor de munca, scaderea salariului mediu si a veniturilor fiscale la primariile locale).

In contextul distributiei disproportionate a investitiilor din perspectiva sectoriala si regionala, devin imperios necesare masuri urgente care sa restabileasca increderea in perspectivele viitoare ale economiei, respectiv:

- Relansarea investitiilor publice prin ajustarea cheltuielilor sociale (salarii, pensii) si transferul acestora catre investitii in tehnologizarea si debirocratizarea unor institutii cheie (ANAF) sau companii de stat care inregistreaza pierderi (Tarom, CFR, CEO etc.), dezvoltarea infrastructurii rutiere si feroviare. Pe termen lung, fara investitii in sanatate, sport si educatie (investitiile actuale in educatie exprimate ca raport in PIB fiind pe ultimul loc in Europa) suntem si o sa ramanem o natiune mica;

- Incurajarea investitiilor private prin diminuarea inflatiei (si, implicit, a dobanzilor), conduita fiscala mai responsabila (reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor sociale si cresterea veniturilor fiscale alimentate de combatarea mai eficienta a evaziunii fiscale) si predictibilitate legislativa;

- Diversificarea investitiilor si orientarea acestora catre sectoare direct productive cu valoare adaugata mai mare si competitive la export;

- Omogenizarea regionala a investitiilor (zonele de S-E, S-V si E sufera foarte mult), ceea ce este imposibil fara dezvoltarea infrastructurii rutiere si cresterea gradului de ocupare in piata muncii (reducerea ajutoarelor sociale, cresterea mobilitatii fortei de munca).
Pentru informatii suplimentare, click aici!