Ministrul mediului, apelor si padurilor, Mircea Fechet, a prezentat, in cadrul unei conferinte de presa, noutatile propuse de noul Cod Silvic.

„Noul Cod Silvic lansat in dezbatere publica, este primul cod din 2008 incoace, scris de la zero si nascut intr-un context firesc! Pasul unu din acest context a fost elaborarea si aprobarea Strategiei Nationale pentru Paduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului Silvic in baza noii Strategii. Un alt lucru care merita subliniat este ca noul Cod Silvic a fost conceput de experti externi. Vorbim despre specialisti ai Universitatii Transilvania din Brasov si ai Universitatii Stefan cel Mare din Suceava si de specialisti ai Institutului National de Cercetare Dezvoltare in Silvicultura Marin Dracea. Asta inseamna ca acesta e construit tinandu-se cont de: nevoile sectorului, de cum au evoluat asteptarile societatii fata de padure, de provocarile actuale nationale, dar si europene, si de faptul ca padurile sunt cel mai bun aliat al nostru impotriva schimbarilor climatice. Cred ca noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie sa arate o Lege de baza a silviculturii in orice stat”, a spus demnitarul.

Iata cateva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic:

-taierile la ras vor fi interzise in aproape jumatate din suprafata de padure a tarii. Pana acum ele erau interzise doar in Parcurile Nationale (896.758 ha). Se va extinde interdictia si in Parcurile Naturale (541.140 ha ), dar si in toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e padure);

- Codul silvic va permite statului sa isi asume impadurirea terenurilor care au fost despadurite si abandonate de proprietar;

- se stabileste cadrul legal pentru lupta digitalizata cu taierile ilegale de padure si cu autorii din spatele acestora;

- apar noi infractiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natura silvica si falsul in declaratiile informatice se pedepsesc cu 1 pana la 5 ani de inchisoare.

„Avem 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiti in tehnologii care sa combata taierile ilegale, fie ca vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se intampla astazi in padurile Romaniei, fie ca vorbim despre reteaua de camere video, 350 la numar, si va fi finantata din PNRR si care va constitui o vasta retea, exact cum e reteaua de camere video care verifica rovinietele. Noul Cod silvic va crea si cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale. Un alt lucru extrem de important pe care il voi propune prin acest nou Cod silvic se refera la furtul de masa lemnoasa, furtul de lemne, unde astazi exista in Codul penal anumite infractiuni. Vom introduce alte doua infractiuni prin noul Cod Silvic. Pe de o parte, trebuie sa reglementam foarte clar falsul in declaratii, pentru ca astazi exista foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicatia SUMAL, ca discutam despre poze, ca discutam despre fotografii falsificate introduse in SUMAL, exista un anumit grad de inventivitate. Prin noul Cod silvic, introducerea in sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilata infractiunii de fals in declaratii, pe de o parte, si va insemna un risc de inchisoare de pana la 5 ani!”, a subliniat ministrul Mircea Fechet.

Totodata, ministrul a mentionat ca „Am hotarat sa introducem o sanctiune complementara pentru furtul de lemne. Astazi, pentru ca sa fie infractiune transportul de masa lemnoasa furata, trebuia sa existe o cantitate de minimum 10 metri cubi (mc). Din discutiile pe care le-am avut cu entitatile constatatoare, existau foarte multe situatii cand ne incadram putin sub acest prag, se gaseau 9 mc, 9,5 mc, 9,8 mc etc. Prin noul Cod silvic, pe de o parte, ne raportam nu doar la volumul de masa lemnoasa, ci si la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarata. Tot ce este peste 20% lemn furat va insemna infractiune si complementar fata de acest procent de 20% care este o noutate, vom introduce in noul Cod Silvic si masura confiscarii autoturismului cu care se efectueaza acel transport. Cu speranta ca aceasta masura va fi una care va descuraja furtul de lemne si transportul acestora”.

 

- se da dreptul proprietarului de padure (fie el stat sau privat) la solutii alternative de paza: de la firme specializate, la paza organizata in regim propriu si in baza unui regulament, cu precizarea ca paza padurii este obligatorie prin lege;

- vor fi stabilite comunitatile dependente critic de padure si prioritizate in accesul la resurse forestiere;

- se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din paduri, dar si pentru constructia de depozite de lemn de foc cat mai aproape de comunitati. Minimum 5% si maximum 20% din incasarile ocoalelor silvice de stat si private din vanzarea de masa lemnoasa sa ajunga in constructia de drumuri forestiere si depozite de lemn;

- terenurile agricole vor putea fi mai usor impadurite. Apare termenul de „folosinta agrosilvica”, ceea ce inseamna ca pasunile si culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori si arbusti;

- apare Consiliul National pentru Silvicultura, cu rol de filtru etic si tehnic pentru orice act normativ emis in domeniul silvic si pentru orice act de coruptie sau deviatie deontologica in interiorul sistemului silvic;

- toti proprietarii de padure din Romania vor fi inclusi in Registrul National Forestier;

- se va realiza Catalogul National al Ecosistemelor cu inalta valoare de conservare;

-apare un concept nou – „insule de imbatranire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafetele de padure de minimum 0,1 ha, cu mare rol in mentinerea biodiversitatii vor fi protejate de taieri;

- orice roman se va putea bucura de padurile Romaniei avand dreptul sa se plimbe pe jos sau cu bicicleta in orice padure din tara. Aceasta prevedere se aplica atat padurilor detinute de statul roman cat si celor detinute de privati cu exceptia cazurilor in care proprietarul interzice accesul si face vizibila aceasta interdictie in teren.

„Ceea ce ne-a preocupat in mod special in procesul conceperii Codului a fost sa reusim sa gasim un echilibru intre protejarea celor mai valoroase paduri si gestionarea durabila a lor intr-un nou context social in care oamenii, pe buna dreptate, isi doresc din ce in ce mai multe de la padure. Imi exprim speranta ca in aceasta toamna, in Parlamentul Romaniei, vom avea aprobata aceasta noua legislatie”, a mai spus ministrul mediului, apelor si padurilor.