Companiile din Romania s-au confruntat in anul 2022 cu o serie de modificari legislative, care au reconfigurat responsabilitatile acestora in materie de concurenta, arata o analiza a casei de avocatura PeliPartners.

„Modificarile sunt menite sa raspunda unor disfunctionalitati din anumite segmente din piata, respectiv necesitatii de a interveni si preveni potentiale riscuri de securitate sau ordine publica derivate din zona de investitii”, a explicat Oana Bucsa, Senior Associate PeliPartners.

 

Un prim demers a constat in transpunerea la nivel national a Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi in cadrul lantului de aprovizionare agricol si alimentar, prin intermediul Legii nr. 81/2022.

„Necesitatea adoptarii acestei reglementari are la baza riscul comercial crescut in cazul produselor agricole si alimentare, datorita caracterului perisabil sau sezonier al unora dintre produse. Un alt aspect avut in vedere a fost aptitudinea situatiilor de dependenta economica de a conduce in practica la impunerea de catre operatorii economici cu o putere financiara superioara a unor practici comerciale neloiale asupra operatorilor mai mici”, a explicat Catalina Burca-Andonie, Associate PeliPartners.

Pe acest fond, solutia legislativa aleasa a fost de a interzice, in relatiile comerciale caracterizate printr-o putere de negociere inferioara a furnizorilor, un set de practici care risca sa impuna un transfer nejustificat si disproportionat al riscului economic asupra acestora sau sa duca la o inegalitate semnificativa in ceea ce priveste drepturile si obligatiile partilor.

Atat la nivel european, cat si la nivel national, s-a considerat ca cifra de afaceri anuala permite o aproximare adecvata a puterii relative de negociere, astfel ca au fost definite intervale specifice de cifra de afaceri in care operatorii economici trebuie sa se incadreze pentru ca legea sa fie aplicabila.

Printre practicile comerciale calificate drept neloiale enumeram:

- returnarea catre furnizor a produselor agricole si/ sau alimentare nevandute;

- impunerea catre furnizor a unei plati pentru listarea sau expunerea spre vanzare a produselor sale agricole si alimentare;

- delistarea, amenintarea cu delistarea sau retragerea de la expunere a unuia sau mai multor produse agricole si/ sau alimentare, in scopul de a pune presiune sau exercita represalii comerciale impotriva furnizorului, pentru acceptarea unor clauze contractuale defavorabile acestuia;

- modificarea unilaterala a clauzelor unui contract comercial cu privire la frecventa, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizarii sau livrarii produselor agricole si alimentare, standardele de calitate, conditiile de plata, preturile sau in ceea ce priveste furnizarea de servicii.

Autoritatea competenta sa cerceteze si sa sanctioneze incalcari ale Legii nr. 81/2022 este Consiliul Concurentei, care poate aplica amenzi intre 250.000 lei si 500.000 lei, respectiv 500.000 lei si 600.000 lei, dupa caz, atat pentru savarsirea de practici comerciale neloiale, cat si pentru furnizarea de informatii inexacte, incomplete sau care induc in eroare autoritatea, nefurnizarea informatiilor si documentelor solicitate, refuzul nejustificat de a se supune unei inspectii sau nerespectarea masurilor impuse de autoritate.

Legea prevede o sanctiune, de 1% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior, in cazul savarsirii in mod repetat de practici comerciale neloiale.

 

Anul 2022 a adus si o serie de modificari ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, cu scopul de clarificare si completare atat a regulilor de procedura aplicate de Consiliul Concurentei in investigarea de practici neloiale, cat si in ceea ce priveste contraventiile.

Printre acestea se numara definirea expresa in lege a practicii de exploatare a pozitiei superioare de negociere ca fapta de concurenta neloiala.

„Conform noii reglementari, pozitia superioara de negociere este calificata ca o situatie determinata de caracteristici ale pietei, in masura sa favorizeze aparitia unor dezechilire semnificative generate de factori precum structura specifica a lantului de productie sau de distributie, vulnerabilitatea fata de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea si de relatia specifica dintre societatea vizata si alte intreprinderi active pe piete diferite”, a explicat Catalina Burca-Andonie.

Exploatarea pozitiei superioare de negociere poate lua forme precum:

- refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpara bunuri sau servicii;

- nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achizitia;

- impunerea unor conditii nejustificat de oneroase sau discriminatorii fata de obiectul contractului; sau

- modificarea ori incetarea nejustificata a relatiilor comerciale cu intreprinderea partenera.

Calificarea nu se aplica societatilor care detin o pozitie dominanta pe piata (prezumata ca regula de la o cota de piata mai mare de 40%), dat fiind ca exploatarea pozitiei superioare de negociere intr-un astfel de context intra sub incidenta prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, ca potentiala fapta anticoncurentiala.

Pentru sanctionarea ca fapta de concurenta neloiala, legea impune verificarea de conditii specifice, precum riscul ca practica vizata sa produca un prejudiciu semnificativ unei intreprinderi fata de care operatorul economic s-a aflat sau este intr-o relatie comerciala, respectiv sa afecteze concurenta pe piata. Sanctiunile aplicabile sunt cele din cadrul general prevazut in Legea nr. 11/1991.

 

O a treia evolutie cheie vizeaza adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 46/2022 privind masurile de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investitiilor straine directe in Uniune.

Noul cadru legislativ impune obligativitatea examinarii si avizarii investitiilor straine directe si investitiilor noi care au ca obiect unul sau mai multe dintre domeniile de activitate strategice, precum securitatea energetica, a transporturilor, a infrastructurii critice, sistemelor informatice si a celor de comunicatii, a caror valoare depaseste 2 milioane de euro. Prin exceptie, pot fi supuse examinarii si avizarii si investitiile straine directe inferioare acestui prag, daca pot avea impact asupra securitatii sau ordinii publice sau prezinta riscuri la adresa acestora.

Investitiile straine directe sunt:

- investitiile de orice natura efectuate de un investitor strain cu scopul de a stabili sau mentine legaturi durabile si directe cu intreprinderea vizata sau o unitate organizatorica separata a unei intreprinderi, carora le sunt puse la dispozitie aceste fonduri sau urmeaza sa le fie puse la dispozitie pentru desfasurarea unei activitati economice in Romania, si care ii permit investitorului strain sa exercite un control asupra administrarii intreprinderii;

- o schimbare in structura de proprietate a unui investitor strain persoana juridica, care face posibila exercitarea controlului direct sau indirect de catre o persoana fizica care nu este cetatean UE sau o persoana juridica care nu are sediul in UE sau o entitate fara personalitate juridica organizata in temeiul unei legi a unui stat nemembru UE.

Sub incidenta reglementarii intra si investitiile noi, insemnand investitii initiale in active corporale si necorporale aflate in acelasi perimetru, legate de demararea activitatii unei intreprinderi noi, extinderea capacitatii unei intreprinderi existente, diversificarea productiei unei intreprinderi prin produse care nu au fost fabricate anterior sau o schimbare fundamentala a procesului general de productie al unei intreprinderi existente.

Calitatea de investitori straini o pot avea:

- persoanele fizice care nu sunt cetateni UE;

- persoanele juridice care nu au sediul social in UE;

- persoanele juridice care au sediul social in UE, controlate de persoane fizice care nu au cetatenia UE, de persoane juridice care nu au sediul social in UE sau de alte entitati fara personalitate juridca organizate in temeiul legilor unui stat nemembru UE;

- administratorul fiduciar al unei entitati fara personalitate juridica sau o persoana aflata intr-o pozitie similara, daca aceasta nu este cetatean UE, in cazul unei persoane fizice, sau daca aceasta nu are sediul social in UE, in cazul unei persoane juridice, respectiv daca a fost constituita ca entitate fara personalitate juridica in temeiul legilor unui stat nemembru UE.

Investitiile straine directe sunt examinate de Comisia pentru Examinarea Investitiilor Straine Directe, aflata in subordinea Guvernului. Aceasta poate aplica sanctiuni in valoare de pana la 10% din cifra de afaceri totala mondiala din anul anterior in cazul implementarii intentionate sau din neglijenta a unei investitii straine directe fara autorizare, furnizarii intentionate intr-o cerere de autorizare a investitiei straine directe de informatii inexacte, incomplete, sau care induc in eroare si nerespectarii sau incalcarii intentionate sau din neglijenta a angajamentelor asumate prin hotararea de autorizare conditionata.