Masurile legislative fiscale suplimentare impuse de autoritati, controalele fiscale incrucisate si concurenta neloiala sunt percepute de catre majoritatea companiilor respondente in cadrul unui sondaj realizat de PwC Romania drept principalele consecinte ale fenomenului fraudei de TVA asupra activitatii lor.

„Autoritatile fiscale au impus in ultimii ani mai multe masuri pentru a reduce frauda si evaziunea fiscala, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat in ciuda dezavantajelor evidente si a lipsei de garantii ca va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor onesti, aceste decizii au marit costurile si au necesitat alocarea suplimentara de resurse pentru a indeplini cerintele legale. In acelasi timp, ei nu au observat o scadere dramatica a fraudei astfel incat efortul lor sa fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, desi la prima vedere pare paradoxal, ca societatile au ajuns sa considere ca cel mai mare impact al fraudei de TVA resimtit in activitatea lor este indus de masurile legislative si administrative ale autoritatilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul si, implicit, de a sprijini contribuabilii corecti”, declara Daniel Anghel, Partener si Lider al departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania.

Sondajul initiat de PwC Romania si-a propus sa suprinda perceptia companiilor asupra fenomenului de frauda, intrebarile fiind referitoare la: consecintele fraudei de TVA asupra activitatii lor, impactul achizitiilor sau livrarilor cu un partener dovedit ulterior fraudulos, masurile intreprinse daca apar indicii sau modul in care fac verificari preventive.

Intrebati „Cum percep ca afecteaza frauda de TVA activitatea companiei?”, reprezentantii companiilor au raspuns astfel:

- 55% au considerat ca masurile legislative fiscale impuse pentru a tinti metodele de fraudare afecteaza mai mult societatile de buna credinta decat pe cele frauduloase pentru ca le cresc costurile de conformare

- 52% au indicat controalele fiscale incrucisate intrucat genereaza consum suplimentar de resurse din partea companiilor

- 50% au apreciat ca frauda conduce la concurenta neloiala care are efect asupra integritatii si bunei functionari a pietei.

Alte implicatii mentionate au fost lipsa predictibilitatii fiscale (49%), denaturarea preturilor de pe piata (47%) sau costurile neprevazute cu TVA (39%).

“Autoritatile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative si procedurale, in ultimii ani, in timp ce reforma si digitalizarea administratiei fiscale au incetinit, proiectul de modernizare a acesteia cu Banca Mondiala fiind recent anulat. Ar trebui, totusi, sa intelegem ca frauda nu poate fi redusa doar prin masuri legislative si ca din acest motiv, asa cum arata si sondajul nostru, se tinde catre un exces de reglementare care sporeste povara de conformare. Reforma si digitalizarea administratiei fiscale, in schimb, sprijina atat contribuabilii corecti, cat si autoritatile sa identifice mai rapid, mai eficient si mai putin costisitor zonele de neconformare, evaziune si frauda fiscala si, din acest motiv, ar trebui sa fie prioritare”, spune Daniel Anghel.

Companiile pot ajunge sa fie implicate in frauda ca urmare a relatiilor cu parteneri fraudulosi carora nu le cunosc intentiile. Intrebati ce implicatii fiscale considera ca ar fi in aceste caz pentru companie:

- 92% dintre respondenti au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA si a cheltuielilor

- 70% investigatiile fiscale

- 60% respingerea dreptului de aplicare a scutirii de TVA

- 38% initierea de cercetari penale pentru atragerea raspunderii personale a administratorilor

- 37% vizarea ca tert poprit

- 27% initierea de masuri asiguratorii si 23% confiscarea veniturilor

De altfel, 75% dintre respondenti au aratat ca au fost supusi controalelor inopinate ale Antifraudei fiscale pentru verificarea unor aspecte ce tin de furnizori sau clienti specifici, confirmand, astfel, ca relatiile cu parteneri fraudulosi sunt primele vizate de autoritati. In acelasi timp, 44% au aratat ca aceste controale au fost tematice, 38% pentru produse accizabile sau 6% pentru casele de marcat.

Totusi, 98% dintre respondenti au precizat ca nu au fost implicati involuntar in scheme de fraudare, dar 20% au mentionat ca stiu alte companii in astfel de situatii. Pentru a evita riscul, companiile trebuie sa intreprinda verificari, chiar daca legislatia nu prevede concret astfel de masuri. Respondentii au indicat ca initiaza demersuri astfel:

- 78% daca observa conditii de plata neobisnuite

- 70% daca pretul este semnificativ mai mic decat pretul pietei

- 70% daca afla informatii publice negative

- 53% daca lipsesc detalii logistice sau conditii de livrare specifice

- 32% daca partenerul avea un alt obiect de activitate sau era nou pe piata

- 23% daca era o cantitate de bunuri oferite neobisnuit de mare

La intrebarea ce masuri ati luat atunci cand ati avut suspiciuni privind activitatea unui partener, 62% dintre respondenti au precizat ca au incetat relatia comerciala, respectiv au demarat o investigatie amanuntita, 58% au impus masuri contractuale preventive/garantii si 8% au notificat autoritatile, precum si alte companii.

In acest context, reteaua PwC a dezvoltat la nivelul Europei Centrale si de Est doua instrumente informatice unice de detectare a fraudelor in domeniul TVA: VAT Fraud Tracker si Fraud Assessment Intelligence Tool – FAIT.

VAT Fraud Tracker monitorizeaza miscarea bunurilor in interiorul UE, utilizand date statistice si indicand in mod automat fluxurile de bunuri intre tari care prezinta caracteristici ale fraudei TVA transfrontaliere. FAIT este un instrument automat pentru verificarea extinsa a partenerilor de afaceri in ceea ce priveste riscurile fiscale, reputationale si operationale.

De ce trebuie sa fie frauda de TVA in vizorul autoritatilor

Frauda de TVA este, alaturi de evaziunea fiscala, insolvente, faliment, erori administrative etc, principala cauza a pierderilor de venituri la bugetele nationale. Comisia Europeana (CE) calculeaza anual diferenta dintre suma incasata de buget din TVA si cea care ar trebui sa fie incasata daca s-ar fi platit corect toate taxele (cunoscuta ca TVA gap). In fiecare an, Romania se plaseaza pe primul loc al clasamentului CE, cu cel mai mare deficit de incasare a TVA din UE, estimat la 6 miliarde euro si, implicit, cu cea mai mare frauda de TVA.