Insolventa nu trebuie privita in niciun caz drept calea sigura spre faliment, dupa cum afirma expertii de la Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii de profil din Romania, specializate in lucrari de administrare si lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare si diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie solutionate, concomitent cu procedura de insolventa: bilant de mediu, substante periculoase in proprietate, servituti neclare si litigii legate de patrimoniu etc.

Potrivit specialistilor de la Sierra Quadrant, pentru multe dintre companiile aflate in dificultate, procedura simplificata de insolventa poate reprezenta principalul mijloc de salvare, de restructurare si relansare a business-ului.

Realitatea economica a demonstrat faptul ca metodele de evitare a procedurii insolventei (prin mediere, concordat preventiv, mandat ad-hoc) nu sunt suficiente, cel putin in sistemul legal romanesc, pentru salvgardarea profesionistilor si ca este necesar concursul judecatorului sindic si al administratorului judiciar.

Procedura simplificata de insolventa poate fi parcursa insa cu succes in numai sase etape, dupa cum urmeaza:

Pasul 1

Debitorul depune la comisia de insolventa teritoriala o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolventa. Formularul tipizat de cerere este pus la dispozitia publicului, cu titlu gratuit, la sediile comisiilor de insolventa, precum si online, pe pagina de internet a Comisiei de Insolventa la Nivel Central.

Pasul 2

Comisia de insolventa, analizand cererea debitorului si actele depuse in sustinerea acesteia, daca apreciaza ca debitorul intruneste conditiile prevazute de lege, sesizeaza instanta competenta in vederea constatarii indeplinirii conditiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolventa.

Pasul 3

Instanta admite sau respinge cererea.

Pasul 4

Efectele admiterii cererii:

- se suspenda de drept toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra patrimoniului debitorului. Nu sunt supuse suspendarii de drept masurile de executare silita indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti;

- este suspendata de drept, in privinta debitorului, curgerea dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere, precum si a oricaror altor asemenea accesorii ale obligatiei de plata;

- se suspenda prescriptia dreptului creditorilor de a cere executarea silita a creantelor acestora impotriva debitorului.

Pasul 5

Debitorul are urmatoarele obligatii pe durata a trei ani, incepand din momentul emiterii hotararii instantei de deschidere a procedurii simplificate de insolventa:

a) sa achite creantele curente, pe masura ce devin scadente;

b) sa nu contracteze noi imprumuturi;

c) sa furnizeze, anual, comisiei de insolventa o informare cu privire la situatia sa patrimoniala;

d) sa informeze, de indata, comisia de insolventa cu privire la obtinerea oricaror venituri suplimentare de peste 1/2 din salariul minim pe economie fata de nivelul declarat prin cererea de aplicare a procedurii simplificate de insolventa;

e) sa informeze comisia de insolventa cu privire la dobandirea cu orice titlu, inclusiv mosteniri sau donatii, de bunuri si servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.

Pasul 6

Dupa trecerea unei perioade de trei ani din momentul deschiderii procedurii, debitorul va putea solicita instantei stergerea datoriilor pe care le-a avut.

O alta metoda de reorganizare, ce se poate finaliza cu succes, este aceea a concordatului preventiv. Potrivit expertilor Sierra Quadrant, orice debitor aflat in dificultate financiara, cu exceptia celor exclusi potrivit dispozitiilor Legii nr. 85/2016, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu, dintre practicienii in insolventa autorizati, potrivit legii. In termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv, care cuprinde proiectul de concordat preventiv.

Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare, care prevede cel putin urmatoarele masuri:

- reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

- modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara.

In baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate cere judecatorului-sindic suspendarea provizorie a urmaririlor silite. In perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.