Totodata, S&P si-a redus la jumatate prognoza de crestere pentru Romania in acest an, pana la 2,1%, cu 2,6 puncte procentuale sub ceea ce preconiza anterior, in conditiile in care estimeaza ca razboiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei romanesti. In paralel, S&P si-a majorat semnificativ estimarile privind rata medie anuala a inflatiei in Romania, care in 2022 ar urma sa fie una de 9%, fata de una de 6% cat estima in luna decembrie 2021, ca urmare a preturilor mai mari la alimente si combustibili, ambele componente fiind agravate de conflictul din Ucraina.

"Efectele principale ale razboiului din Ucraina asupra economiei romanesti vor fi sub forma unei cresteri economice mai slabe in zona euro, principalul partener comercial al Romaniei, de 3,2% fata de 4,4% cat estima anterior, cresterii preturilor la alimente, combustibili si energie, diminuarii increderii companiilor si consumatorilor precum si a investitiilor private. In consecinta, ne-am redus prognoza de crestere reala a PIB pentru Romania pana la 2,1% in 2022, pe baza asteptatei incetiniri a exporturilor, investitiilor si consumului. Estimam ca ritmul de crestere al Romaniei va urca la 4,5% in 2023 si va ramane la peste 4% in 2024-2025 pe fondul unei cereri si unor investitii solide din partea sectorului privat. Revenirea economiei romanesti in 2023-24 va depinde de capacitatea sa de a abosrbi si a a utiliza eficient finantarea semnificativa disponibila in cadrul Facilitatii de Redresare si Rezilienta", se arata intr-un comunicat oficial transmis de Standard & Poor's.

In ceea ce priveste deficitul guvernamental, prognoza pentru 2022 a S&P este de 6% din PIB. Proiectiile incorporeaza numeroase presiuni fiscale precum cresterea cheltuielilor cu gazduirea refugiatilor ucraineni si majorarea cheltuielilor cu apararea pana la aproximativ 2,5% din PIB in urmatorii ani. La acestea se adauga si majorarea salariului minim cu 10%, alaturi de plafonarea preturilor la electricitate si gaze naturale pentru gospodarii precum si schemele de sprijin pentru marii consumatori. Potrivit S&P, acest soc pe termen scurt va amana procesul de consolidare fiscala pana in 2023, conditia fiind stabilizarea conflictului din Ucraina pana la finele lui 2022.

"In pofida eforturilor atat pe partea de cheltuieli cat si de venituri, precum reducerea celui mai mare deficit de colectare de TVA din UE, ne asteptam ca noile propuneri de cheltuieli inaintea anului electoral 2024 sa conduca la atingerea tintei de deficit de 3% din PIB abia in 2025", mai noteaza analistii de la S&P.