Intr-o scrisoare de pozitie inaintata Guvernului Romaniei, Asociatia Investitorilor de Real Estate din Romania (AREI) estimeaza ca modificarile fiscale propuse ce afecteaza industria de dezvoltari imobiliare si constructii pot duce la pierderi de 7 miliarde lei din veniturile generate anual la bugetul de stat, echivaland cu diminuarea volumului de afaceri cu 10-12%. Aceasta scadere va accelera tendinta de contractare a pietei imobiliare autohtone, in conditiile in care contributia industriei la PIB-ul Romaniei a scazut deja de la 14,5% in 2020 la 13%, anul trecut, iar cererea si oferta s-au diminuat substantial in primul trimestru din 2023 (-25% fata de aceeasi perioada din 2022). Pe langa impactul bugetar negativ pe care l-ar atrage aceste modificari, AREI semnaleaza consecinte in cascada pentru intreg ecosistemul imobiliar din Romania si efecte care se vor resimti si la nivelul populatiei.

 

Eliminarea cotei de TVA de 5% la locuinte va fi resimtita puternic de persoanele cu venituri reduse, in special tinerii si familiile cu multi copii, care nu isi vor mai putea permite achizitia de locuinte noi. Spre exemplu, pentru un apartament de 2-3 camere, cota de TVA majorata la 9% va atrage un cost suplimentar de 4.800 Euro, plus taxe notariale calculate la valoarea totala de achizitie, in conditiile in care pretul locuintelor din Romania a inregistrat deja o crestere de 12% in mai putin de 2 ani.

 

Presiunea financiara crescuta ar putea determina unii dezvoltatori sa faca compromisuri privind calitatea materialelor utilizate in constructii. Totodata, dezvoltatorii ar putea fi fortati sa reduca dimensiunea unitatilor locative, pentru a mentine pretul final al apartamentelor accesibil. Acest lucru ar putea duce la o piata supra-saturata cu apartamente mai mici, in conditiile in care Romania are un decalaj considerabil fata de alte state membre ale Uniunii Europene, avand cel mai scazut numar mediu de camere pe persoana si cel mai ridicat procent de persoane care locuiesc intr-o locuinta supraaglomerata.

 

Cresterea poverii fiscale pe segmentul rezidential (majorarea cotei de TVA pentru locuinte la 9%, aplicarea unui impozit de 5% la pretul de vanzare pentru tranzactii cu valoarea peste 600.000 lei) poate genera premise ce vor conduce la evaziune fiscala, in sensul declararii unor valori mai mici.

 

In conditiile in care cererea de locuinte este foarte elastica la pret, iar inflatia ridicata si ratele mai mari ale dobanzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea solutiilor de finantare bancara, noile masuri, mai ales in ceea ce priveste impunerea de noi taxe (i.e. impozit de 5% la pretul de vanzare pentru tranzactii cu valoarea peste 600.000 lei) ar putea reduce cu cel putin 50% oferta si cererea din piata imobiliara, in 2024. Pe de alta parte, reglementarea unor noi masuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea conformitatii cu normele constitutionale, analiza oportunitatii si evitarea oricaror neclaritati pe dimensiunea de implementare.

 

Aproximativ 91% din companiile active in domeniul constructiilor si tranzactiilor imobiliare sunt microintreprinderi, iar nivelul de taxare generalizata aplicat in baza modificarilor discutate va creste de la 338 milioane de lei (2022) la 1.478 milioane de lei (2024), respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri (2022) pana la 5% din cifra de afaceri (2024), de 4 ori peste media la nivel national.

 

Reintroducerea CASS asupra salariilor in constructii va determina scaderea salariilor nete platite in sector cu aproximativ 11,1% si va presupune un efort major de compensare de catre dezvoltatori/constructori, punand presiune pe costurile lor.

„AREI intelege necesitatea implementarii unor masuri fiscale care sa sustina veniturile la bugetul statului si sa ajute la atenuarea deficitului bugetar, dar considera ca este nevoie de o abordare mai echilibrata, care sa nu genereze un impact disproportionat asupra sectorului imobiliar si a perspectivelor de proprietate pentru cetatenii Romaniei”, spune Dennis Selinas, Presedintele Consiliului Director al AREI si CEO Globalworth. „In discutiile constructive pe care le-am avut cu reprezentantii Guvernului, ne-am manifestat deschiderea de a identifica impreuna solutiile optime, punand la dispozitie resursele comunitatii AREI, care reprezinta investitii de miliarde de Euro la nivel national si care dispune de o cunoastere aprofundata a mecanismelor de piata, acces la bunele practici de la nivel european, si care poate oferi sprijin pe dimensiunea de prognoza si evaluare a impactul in cascada pe care o masura fiscala o poate avea asupra industriei si, implicit, asupra finantelor tarii”.