- In primele 5 luni ale anului 2025, sectorul constructiilor din Romania a inregistrat o crestere solida, sustinuta in special de investitii publice. In primele doua luni din 2025, volumul lucrarilor a urcat cu aproximativ 17% fata de perioada similara a anului trecut, iar in intervalul martie - mai s-a inregistrat o crestere de circa 18% in volumul constructiilor, coroborata cu o majorare a pretului lucrarilor de 32% si a angajarilor din acest sector cu 3%. Asadar, pentru primul trimestru al anului 2025 s-a inregistrat, in ansamblu, o evolutie fata de aceeasi perioada a anului trecut, cu precadere in domeniul lucrarilor de reparatii capitale (+60%), urmat de cele ingineresti (+18%) si de constructiile noi (+10%). Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) estimeaza ca volumul lucrarilor va creste cu 7,7% in 2025, iar media anuala pana in 2028 va fi de aproximativ 5,8% pe an, cu maxime de 7,7% in 2025 si de 7% in 2026. Totusi, trebuie sa atragem atentia asupra costurilor ridicate ale materialelor de constructii, a incertitudinii investitiilor publice si impactului fiscal, fapt ce a generat o scadere de 4% in 2024. Perspectivele pana la finalul lui 2025 sunt totusi pozitive, cu o crestere previzionata de 7–8%, stimulata de fondurile PNRR si programul european 2021-2027. Ritmul este posibil sa fie usor moderat in perioada urmatoare a anului 2025 comparativ cu primul trimestru al anului, din cauza presiunilor inflationiste si a accesului la finantare.

Pentru perioada 2026-2030 se preconizeaza o crestere medie de aproximativ 5,8% anual. Dupa anul 2028, ritmul ar putea incetini, pe fondul scaderii investitiilor europene si recalibrarii bugetare. Factorii cheie care pot imbunatati nu numai sectorul constructiilor sunt reprezentati de: continuarea proiectelor PNRR si europene, predictibilitate fiscala, realizarea de finantari publice si private stabilizate, reglaje legislative (infrastructura si digitalizare), iar posibilele provocari raman in continuare inflatia, costurile materialelor si manoperelor, deficitul bugetar si impredictibilitatea fiscala. In concluzie, sectorul constructiilor va ramane robust pana in 2028, cu avant puternic pana in 2026 si usoare temperari in anii ulteriori.

 

 

- Referitor la evolutia sectorului constructiilor in regiunea Nord‑Est (Moldova) in primele luni ale anului 2025 ne-am confruntat cu o scadere a autorizatiilor de construire de aproximativ 2,1% in primele 4 luni din 2025, comparativ cu 2024. Regiunea Nord‑Est a fost una cu cele mai semnificative scaderi: 266 autorizatii in total, in timp ce la nivel national au existat cresteri usoare. Desi in aprilie 2025 autorizatiile au avut o usoara redresare in multe regiuni, datele regionale detaliate pentru Nord‑Est nu arata o revenire marcanta. Sectorul rezidential da semnale de stagnare in regiunea Moldovei, in ciuda unei tendinte usor pozitive la nivel national. Este posibil ca activitatile de infrastructura majora si proiectele publice sa compenseze partial, dar cererea pe segmentul rezidential ramane vulnerabila.

In perspectiva, pana la sfarsitul anului 2025, proiectele majore de infrastructura (cum ar fi, de exemplu, autostrada A8 Ungheni - Iasi - Targu Mures) pot stimula sectorul public si lucrarile ingineresti, iar investitiile din fonduri europene pot impulsiona evolutia (dar distributia resurselor catre regiunea Nord‑Est va fi esentiala). Daca regiunea va continua sa atraga finantari europene si sa dezvolte proiecte de infrastructura, se va putea inregistra o crestere similara cu media nationala. Pe termen mediu (2027-2030), ritmul s-ar putea stabiliza la plus 4-6% anual, cu variatii in functie de economia nationala si planificarea regionala. Recomandam antreprenorilor si investitorilor din regiunea Nord‑Est sa urmareasca atent lansarea proiectelor mari (autostrazi, tren, utilitati), sa se concentreze pe lucrari publice si de infrastructura - intrucat acestea ofera stabilitate, iar pe segmentul rezidential, sa se orienteze catre proiecte adaptate cererii locale (locuinte accesibile), pentru a depasi stagnarea in autorizatii. In egala masura, un factor cheie in mentinerea perspectivelor pozitive, dar mai ales in asigurarea unui progres sustenabil pe termen mediu si lung, este gradul de implicare al autoritatii publice in reglementarea domeniului constructiilor, de drept public sau privat deopotriva. Concret, consideram ca este obligatorie, nu doar binevenita, reforma institutiilor abilitate in domeniul constructiilor si a achizitiilor publice in ceea ce priveste gradul de verificare si certificare a lucrarilor, dar si a companiilor din domeniu. Principiile pietelor libere si drepturile antreprenoriale sunt factori definitorii pentru progresul in orice domeniu. Acestea nu pot fi functionale, totusi, fara un mecanism de control, certificare si, in cele din urma, coercitiv. Paradoxal, o piata de constructii mai amplu controlata din punct de vedere tehnic/ juridic va genera un progres sustinut prin calitate si randament, in contrast cu sistem cantitativ si ghidat de criterii precum pretul cel mai scazut. 

 

 

- Eliminarea facilitatilor fiscale din constructii si reducerea finantarilor nerambursabile vor avea un impact semnificativ, in special pe termen scurt (2025-2026). Dupa cum se stie, impactul eliminarii facilitatilor fiscale incepand cu ianuarie 2025, cu modificari inca din anul 2023, au determinat o crestere a costului muncii cu 20-25% pe salariat in constructii; majoritatea firmelor au ajustat salariile brute ale salariatilor (pentru a nu le fi afectat salariul net), insa s-a pus presiune pe angajatori si pe profitabilitatea scontata de pe proiecte. Multe firme acuza o lipsa de predictibilitate (bugetele construite pe proiecte se dovedesc a fi lipsite de substanta atunci cand modificarile fiscale isi produc efecte intr-un timp extrem de scut), lipsa acuta de personal calificat si necalificat, lipsa sigurantei proiectelor, toate acestea determinand migrarea fortei de munca, scaderea competitivitatii, taieri de investitii private.

Programele europene 2021-2027 (FEDR, PNRR etc.) cer contributie proprie mai mare din partea beneficiarilor (60% din investitie, ca urmare a reducerii contributiei nerambursabile la 40%). Acest aspect descurajeaza IMM-urile si autoritatile locale cu bugete limitate, ceea ce inseamna proiecte amanate sau reduse ca amploare, posibila concentrare a investitiilor in centre urbane mari, in defavoarea regiunilor slab dezvoltate (de exemplu Nord-Est, Sud-Vest), intarzierea unor lucrari publice care depind de cofinantare locala. In perspectiva, pentru 2025-2026 este previzibila o franare a ritmului de crestere fata de anii 2022-2024, cu variatii pe segmente (infrastructura vs. rezidential). Sectorul rezidential va fi cel mai afectat, din cauza costurilor de constructie mai mari, cererii mai slabe (dobanzi, inflatie), dar si retragerii de pe piata a unor investitori privati. Pe termen mediu (2027-2030) cresterea va continua, dar va depinde de capacitatea administratiei de a atrage si gestiona fonduri UE, de adaptarea firmelor la noul cadru fiscal, de investitiile in tehnologie si eficienta (automatizare, digitalizare), de reforme si investitii locale.

 

- Proiectele active in care suntem implicati la jumatatea anului 2025 sunt atat in domeniul public, cat si in cel privat. Printre cele mai importante proiecte mentionam: 

• renovarea integrata (consolidare, reabilitare si restaurare) a Colegiului National "Vasile Alecsandri", din Bacau. Acest obiectiv este primul dintr-o lista ampla de proiecte de imbunatatire si renovare integrala a unitatilor de invatamant din municipiul Bacau, pe care municipalitatea bacauana le are in programul investitional;

• Clinica Oncologica si de Radioterapie Affidea - Medeuropa, din Bistrita-Nasaud este a doua clinica din portofoliul Brecht AG. Prima unitate a fost realizata in Bacau in anul 2024, fiind acum operationala si reprezinta prima clinica de oncologie privata cu departament de radioterapie din judetul Bacau;

• Platforma logistica ELI Parks din Bacau. Acest proiect face parte dintr-un plan ambitios al unui dezvoltator roman de a construi sustenabil si cu resurse locale obiective de interes regional si national in domeniul industrial si logistic;

• Scoala Gimnaziala Valea Seaca - Nicolae Balcescu, jud. Bacau. Desi reprezinta o institutie de invatamant construita in mediul rural, acest obiectiv poate depasi din multe puncte de vedere infrastructura educationala urbana din multe municipii din Romania. 

• Promenada Bistritei, Bacau - proiect de regenerare urbana reprezentand un coridor de deplasari nemotorizate aliniat malului drept al raului Bistrita, in municipiul Bacau. 

• Centrul de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu pentru persoane adulte cu dizabilitati Sfantul Pantelimon - DGASPC Bacau. 

Valoarea proiectelor curente din portofoliul Brecht AG este de aproximativ 68 milioane de lei. Acestea se vor finaliza partial in 2025, dar si in primele doua trimestre ale anului 2026.

 

 

 

- Obiectivele de dezvoltare pentru perioada 2025-2026 sunt concentrate pe extinderea portofoliului de lucrari atat in mediul public, cat si in cel privat, intrarea pe segmentul lucrarilor industriale/ energetice, cresterea capacitatii operationale (angajarea si calificarea a peste 20 de muncitori, investitii in utilaje noi), digitalizarea companiei (implementarea unui soft ERP pentru management de proiecte, utilizarea de aplicatii mobile pentru urmarirea lucrarilor), obtinerea de noi certificari.

Obiectivele strategice pe termen lung (2026-2030) sunt diversificarea activitatii (intrarea pe segmentul "green building" si reabilitari energetice), sustenabilitatea (prin reducerea consumului energetic al santierelor cu 25% pana in 2030, proiectele noi sa includa solutii verzi), dezvoltarea resurselor umane (parteneriate cu licee tehnologice si universitati pentru formare, pachete de beneficii competitive pentru retentia personalului), crestere financiara (dublarea cifrei de afaceri in 5 ani, marja de profit operational stabila de 10-12%).

Un alt obiectiv strategic si poate cel mai ambitios este acela de a participa activ la evolutia sistemului educational din Romania. Acesta este structurat pe doua paliere. Unul este cel antreprenorial si presupune continuarea implicarii active in proiecte de infrastructura civila in domeniul educatiei. In acest sens, orientarea este catre realizarea de proiecte de referinta si stabilirea unor modele de buna practica pentru implementarea in termene scurte a obiectivelor de invatamant. Al doilea palier este de natura operationala si presupune recrutarea, educarea profesionala si integrarea in echipa a tinerei generatii (inca din etapele pre-universitare), precum si a persoanelor de toate varstele prin recalificare. 

 

- Principalele provocari pe care le intampinam in prezent, prezentate generic, sunt costurile ridicate cu forta de munca, deficitul de personal calificat, lipsa predictibilitatii fiscale, instabilitate financiara, acces dificil la finantare sau costuri mari de finantare, costurile mari si volatilitatea la materiale de constructii, birocratie si proceduri administrative greoaie, incertitudine in investitii publice, presiuni legate de sustenabilitate si reglementari europene.

Dezvoltand cele mentionate mai sus, provocarile care pun presiune pe sectorul constructiilor se refera mai ales la eliminarea facilitatilor fiscale in constructii - care a dus la cresterea costului salarial cu 20-25% sau, in unele cazuri, la scaderea salariilor nete pentru angajati si chiar migrarea muncitorilor calificati in strainatate. In plus, cofinantarea de 60% la proiecte UE descurajeaza firmele mici, ingreuneaza accesul la credite pentru IMM-uri si genereaza dobanzi ridicate si inflatie. Alte dificultati sunt generate de preturile materialelor de constructii - care raman ridicate si instabile (beton, fier, izolatii), de termenele de aprovizionare care se pot modifica, afectand planificarea, dar si de birocratia excesiva in accesarea fondurilor publice sau europene, intarzieri in eliberarea autorizatiilor de construire, lipsa meseriasilor (zidari, dulgheri, electricieni etc.), costurile ridicate pentru formare profesionala, dependenta de forta de munca externa (Asia), lipsa continuitatii in proiectele de infrastructura ale statului, intarzieri sau modificari in programul PNRR, costuri suplimentare pentru audit energetic si materiale sustenabile, necesitatea respectarii noilor norme verzi (NZEB, reciclare), calitatea scazuta a actului educational profesional si lipsa unitatilor de invatamant de nivel mediu (maistri, sub-ingineri) din domeniul constructiilor. 

 

 

- Strategia ESG (Environmental, Social, Governance) a companiei noastre include actiuni si obiective care urmaresc sa imbunatateasca impactul ecologic, social si etic al activitatii firmei. O strategie ESG bine definita ajuta compania sa fie eligibila pentru proiecte publice si finantari UE, sa atraga investitori, sa devina mai competitiva si sustenabila pe termen lung. In ceea ce ne priveste, componenta de mediu include utilizarea de materiale sustenabile (eco, reciclabile), reducerea emisiilor de CO₂ si a poluarii pe santiere, managementul eficient al deseurilor, eficienta energetica in executia si proiectarea constructiilor (cladiri NZEB), utilizarea echipamentelor cu consum redus de resurse. Obiectivele sale sunt reprezentate de reducerea amprentei de carbon cu 25% pana in 2030, certificari verzi (BREEAM, LEED etc.) pentru cladirile construite, management sustenabil al resurselor naturale.

Referitor la partea sociala, vizam conditii de munca decente, sigure si echitabile, formare profesionala pentru angajati, diversitate si incluziune in echipe, colaborare cu comunitatile locale, respectarea drepturilor omului pe lantul de aprovizionare. Aceasta componenta are ca scop reducerea accidentelor de munca, cresterea nivelului de calificare al personalului, implicare activa in proiecte sociale/ comunitare.

In fine, pe palierul de guvernanta corporativa avem ca tinte transparenta financiara si etica in afaceri, respectarea legislatiei si a reglementarilor din constructii, politici anticoruptie si antifrauda, management responsabil al riscurilor si conformitate ESG.

Obiectivele componentei de Governance se definesc prin actualizarea codului de etica si conduita la situatiile prezente, audit ESG periodic si raport ESG anual conform directivelor europene (CSRD, SFDR). In opinia noastra, o strategie ESG bine definita ajuta compania sa fie eligibila pentru proiecte publice si finantari UE, sa atraga investitori, sa devina mai competitiva si sustenabila pe termen lung.