La jumatatea lunii septembrie a avut loc cea de-a doua aniversare a Zilei Nationale a Constructorului - eveniment desfasurat in premiera in urma cu doi ani si a carui derulare a fost amanata in 2020, din cauza restrictiilor impuse de pandemia Covid-19. Organizata de Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), Federatia Generala a Sindicatelor (FGS) si Casa Sociala a Constructorilor (CSC), in parteneriat cu Biblioteca Academiei Romane, manifestarea a ocazionat reunirea a peste 100 de specialisti din domeniu, experti ai mediului universitar, reprezentanti ai autoritatilor publice si ai presei de specialitate. Reuniunea a fost organizata in Amfiteatrul "Ion Heliade Radulescu" al Academiei Romane, iar lucrarile sale au fost deschise de Nicolae Noica - director general al bibliotecii institutiei si, in acelasi timp, un reputat inginer constructor, care a detinut in trecut portofoliul de ministru in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

 

In interventia sa, Nicolae Noica a realizat o trecere in revista a istoriei indelungate a constructiilor din Romania, accentuand impactul pe care l-au exercitat, de-a lungul timpului, o serie de personalitati marcante, daca ar fi amintit doar Anghel Saligny. "Dupa cum afirma Alexandru Vlahuta in lucrarea sa «Onestitatea in arta», «gandul acesta, ca ceea ce faci este definitiv facut, ca opera, scapata din mainile tale, se duce de-a lungul veacurilor si umple lumea de rasunetul vietii si batailor inimii tale, are ceva din solemnitatea si fiorul judecatii supreme a Sfintei Scripturi». Eu cred ca acesta a fost gandul dupa care majoritatea constructorilor au inteles sa-si conduca faptele. Este bine cunoscut faptul ca nivelul de civilizatie a unui popor este marcat de activitatea de constructii, iar implicatiile politice, economice si sociale se constituie adesea in forte de evolutie. De altfel, mediul construit influenteaza modul de viata in toate compartimentele sale. Tocmai de aceea, imediat dupa Unire, in 1859, Alexandru Ioan Cuza spunea ca «... avem totul de creat, a intemeia creditul nostru public, a deschide drumuri, a face poduri ... a inflori comertul, a incuraja industria, a sapa canaluri, a intinde linii de drumuri de fier pe suprafata pamantului nostru pentru inlesnirea comunicatiilor». Insa de-abia in 24 ianuarie 1862 se infaptuia unirea politica si administrativa a Principatelor Romane. Odata cu formarea primului guvern a fost creat si Ministerul Lucrarilor Publice. Dupa inscaunarea lui Carol I la 10 mai 1866, acesta - convins de importanta lucrarilor publice, precum si de necesitatea de a avea specialisti la conducerea lor - l-a numit ministru pe inginerul Panait Donici. Incepand cu 1881 - data crearii Regatului Romaniei - activitatile specifice s-au dezvoltat in mod accelerat, un moment deosebit fiind inaugurarea, in acelasi an, a primei cai ferate, intre Buzau si Marasesti, realizate in totalitate de inginerii romani. Interesant de precizat este faptul ca, dupa cum demonstreaza documentele epocii, in urma unui control al Curtii de Conturi, s-a constatat ca suma de 9 milioane de lei aur decisa prin lege pentru finantarea proiectului respectiv a fost cheltuita in mod corespunzator, realizandu-se chiar o economie de 3,6 lei!", a afirmat Nicolae Noica.

 

 

Academicianul a continuat aratand ca "pentru a realiza opera vasta de constructii, au fost promovate legi care sa faciliteze buna desfasurare a lucrarilor si au fost infiintate institutii care sa vegheze la respectarea acestora. In 1884, s-au alocat 14% din bugetul de cheltuieli al Romaniei pentru finantarea unor lucrari majore, precum Palatul Universitatii Bucuresti, cladirea Scolii Nationale de Poduri si Sosele, Ateneul Roman, Palatul Bancii Nationale, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Palatul de Justitie, Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul CEC etc. Dintre toate lucrarile perioadei respective, podul peste Dunare este considerat emblema constructiilor romanesti, recunoscut si pe plan european. Data de 14 septembrie, la care a fost inaugurata lucrarea in 1895, a fost declarata ca Ziua Nationala a Constructorului, ca un omagiu pe care FPSC l-a adus acestui eveniment. Proiectul echipei coordonate de Anghel Saligny prevedea realizarea cu o travee fixa, la 30 de metri deasupra apelor, fundatiile fiind amplasate la o distanta similara sub nivelul apei si realizate din zidarie. La momentul darii in exploatare, un tren format din 15 locomotive a traversat podul cu o viteza de 80 km/ora. A fost cel mai grandios spectacol vazut vreodata in Romania, o incununare a priceperii inginerilor romani condusi de Anghel Saligny. Dupa 1918, constructia de cladiri publice reprezentative a continuat cu Categrala Reintregirii de la Alba Iulia, Scoala Politehnica din Timisoara, Palatul Societatii Politehnice, Cercul Militar National, Palatul Academiei de Inalte Studii Comerciale, Palatul Regal (opera a lui Emil Prager), noul Palat al Bancii Nationale (ing. Liviu Ciulei). Intre 1950 si 1989 au fost executate, printre altele, Casa Scanteii, Casa Radiodifuziunii, Opera Nationala, Televiziunea Romana, Pavilionul Romexpo, iar dupa 1990 lucrari precum podul de peste Dunare de la Braila, Catedrala Mantuirii Neamului etc.".

 

La pupitru a urmat Cristian Erbasu, director general al grupului cu acelasi nume si presedinte al FPSC, care a rememorat, la randul sau, parcursul extraordinar al acestei branse, subliniind, in acelasi timp, problemele cu care se confrunta in prezent, mai ales din cauza lipsei personalului specializat. Acesta a aratat ca "in calitate de fiu de constructor, familia mea se afla la a doua generatie de specialisti in aceasta meserie, de care eu am fost atras inca din copilarie. A construi nu inseamna numai a realiza cladiri, ci este ideea de a asigura conexiuni intre oameni, astfel incat acestia sa poata beneficia de tot confortul necesar. In 1990 in Romania breasla constructorilor era extrem de puternica, era apreciata si bine primita, pentru ca in acea perioada activitatea respectiva era prioritara. Ulterior, dupa cum s-a vazut, de altfel, au aparut foarte multi lideri care au determinat un dinamism deosebit al operatiunilor, domeniul analizat fiind cel care s-a privatizat aproape in intregime in doar cativa ani. Din nefericire, tot atunci au aparut si persoane care s-au camuflat in spatele acestei meserii, nu au respectat rigorile unei branse extrem de disciplinate, care avea o organizare similara unei armate, mai ales pe marile santiere. Treptat, reputatia costructiilor s-a depreciat, iar acest lucru i-a fortat pe adevaratii specialisti sa coboare stacheta. Cu cinci ani inainte de aderarea la Uniunea Europeana a reinceput consolidarea domeniului. Aceasta ne-a determinat sa intreprindem demersuri ferme de organizare, de unire a eforturilor. Astfel, au aparut organizatii profesionale puternice, printre care se numara si Patronatul Societatilor din Constructii (PSC), care, ulterior, prin unirea cu alte forte similare, a format Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC). Organizatia a activat intens in ultimele doua decenii pentru imbunatatirea imaginii breslei".

 

 

Cristian Erbasu a mai afirmat ca "in ultimii ani, am reusit sa-i convingem pe multi decidenti politici ca un viitor modern al tarii depinde in mod direct de soliditatea acestui sector de activitate. Fara eforturi sustinute in directia respectiva, nu vom reusi sa atragem forta de munca de inalta calificare in Romania. Mai mult, vreau sa subliniez ca intreaga Europa este plina de conationali ce activeaza in constructii, fiind vorba despre cei mai multi dintre emigrantii ultimilor ani. Conform statisticilor, la nivel continental lucreaza peste 700.000 de specialisti romani, mai mult decat dublu fata de numarul celor ramasi in tara. Tinerii plecati in Occident contribuie acum la PIB-ul altor state si acestia vor reveni cu greu, in multe cazuri un asemenea scenariu fiind practic imposibil. Ceea ce avem de facut, in consecinta, este de a ne stradui sa regeneram forta de munca, iar pentru aceasta trebuie sa-i atragem pe tineri in specializarea de constructori. FPSC a incurajat proiecte numeroase pentru protectia lucratorilor, cum ar fi, de pilda, Casa Sociala a Constructorilor (CSC) care ii sustine financiar pe membrii sai in sezonul rece, atunci cand lucrarile stagneaza sau se reduc substantial. Modernizarea Romaniei trebuie sa se confunde cu modernizarea domeniului nostru. Trebuie sa facem tot posibilul pentru a asigura o cat mai mare tehnologizare a sa. In ultimii ani, mai mult decat plecarea specialistilor, un efect negativ a fost cel exercitat de disparitia formatorilor, a profesorilor. Incercam sa corectam situatia actuala prin fondarea unui cluster, denumit Technology Enabled Construction (TEC), care are ca scop acumularea tuturor energiilor existente in vederea modernizarii unui domeniu care are un viitor nu numai indelungat, ci si extem de intens. Vreau sa cred, ca in cel mai scurt timp, cat mai multi tineri vor spune cu mandrie, ca si mine: sunt constructor!".

 

Presedintele Academiei Romane, Ioan-Aurel Pop, a subliniat ca "legaturile institutiei noastre cu domeniul constructiilor sunt puternice si multiple, daca ne gandim doar la simplul fapt ca singurul loc de unde un specialist se poate documenta in legatura cu aceasta bransa este Academia Romana. Printre cartile pe care le avem aici, sunt multe care spun ca popoarele civilizate sunt cele care au avut constructii de zid si de piatra. De asemenea, acelasi surse afirma ca popoarele cu istorie sunt acelea care lasa in urma dovezi palpabile - de cele mai multe ori, constructii. Popoarele civilizate sunt, totodata, cele care au constructori. In toate aceste judecati de valoare pot fi insa identificate multe prejudecati. Astfel, au existat civilizatii care au construit multe edificii din lemn, extrem de perisabile insa. In Romania, de exemplu, se vehiculeaza ideea falsa ca pe aceste meleaguri nu s-au realizat constructii durabile si, prin urmare, nu a existat civilizatie. In realizate, prin comparatie cu ceea ce exista in jur, nu stam chiar atat de rau: avem constructii din lemn si piatra datand de la inceputul mileniului intai. Dincolo de toate acestea, Academia Romana este indreptatita sa organizeze acest eveniment intrucat ea, intr-un fel, a proiectat si a construit Romania de la Alexandru Ioan Cuza, cand s-a planificat realizarea institutiei, la Carol I. Contributia sa a fost, in primul rand, prin cultura. Practic, Academia a construit Romania pas cu pas intre 1866 si 1918, pentru ca apoi sa depuna eforturi continue de consolidare, desi nu intotdeauna incununate de succes. Inginerii academicieni, dintre care unul a fost Anghel Saligny, a carui contributie a fost completata de un lung sir de experti ce se incheie cu Nicolae Noica, au fost cei care au pus in opera procesul complex de modernizare a tarii".

 

Prezent la eveniment, reprezentatul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, consilierul de stat Cristian Pistol, a reiterat suportul financiar pe care Guvernul este dispus sa-l asigure in perioada urmatoare pentru sustinerea unor lucrari de infrastructura de interes national. Oficialul guvernamental a afirmat ca este onorat de invitatia primita nu doar in calitatea sa publica, dar si in cea de inginer constructor. "Aceasta meserie ne invata simtul masurii, dupa cum bine spunea Ion I.C. Bratianu. Cu totii privim, cu admiratie la inaintasii nostri din bransa, care au cladit Romania, care au ridicat lucrari temeinice, iar unii dintre ei au condus de pe pozitii politice destinele tarii, participand activ la realizarea celor mai importante evenimente ale istoriei noastre. Nu ne ramane decat sa urmam acest exemplu si sa ne implicam in identificarea celor mai bune metode de a lansa si implementa proiecte noi, care sa le completeze pe cele de infrastructura deja incepute. Unde exista infrastructura, apar investitii care deschid calea catre dezvoltare. Dimpotriva, in absenta acesteia, notiunea respectiva ramane fara fond. Romania a avut sansa de a trece relativ mai usor prin criza pandemica in special datorita sectorului constructiilor, unde majoritatea santierelor au ramas deschise. Provocarile insa raman, dintre care, cea mai importanta, la peste 100 de ani de la Marea Unire - necesitatea de a lega regiunile istorice prin autostrazi si cai ferate care sa permita o viteza de deplasare adecvata. In ultimii ani s-au facut pasi esentiali, insa mai este cale lunga pana la asigurarea unei dezvoltari echilibrate a tuturor zonelor istorice ale tarii. Consideram ca putem reusi intr-un interval rezonabil sa ne atingem acest obiectiv, indiferent de orientarea politica a Guvernului. De exemplu, Planul Operational de Transport are in prezent un buget de aproximativ 4,7 miliarde euro, iar prin PNRR sunt alocate fonduri de 7,6 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport. De asemenea, prin bugetul de stat sunt asigurate atat cotele de co-finantare, cat si cele de intretinere", a afirmat reprezentatul Guvernului.

 

La randul sau, Sorin Vacareanu, rector al Univesitatii Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB), a afirmat ca "universitatea noastra doreste sa asigure intregul sau sprijin bransei de profil din Romania, punand la dispozitia acesteia proaspeti absolventi, ce beneficiaza de un pachet solid de cunostinte tehnice, care vor prelua stafeta si vor fi capabili sa gestioneze, in mod optim si profesionist, marile proiecte de infrastructura ce se prefigureaza. Orice popor sau natiune se legitimeaza prin doua componente: una «soft», ce face referire la cuvantul scris sau la tot ceea ce inseamna creatie, iar alta «hard», reflectata in general de constructii. La noi, ceva totusi lipseste din aceasta ecuatie, iar acest lucru este continuitatea. Perioada necontrolata a anilor ’90 a produs o ruptura greu de reparat, mai ales in ceea ce priveste perceptia asupra constructiilor. Peste situatia respectiva s-a suprapus criza financiara din 2008, care a adancit problemele. Cu toate acestea, suntem datori sa privim spre viitor. Noi suntem cei care avem in responsabilitate formarea unei oferte corespunzatoare pe piata fortei de munca. Din fericire, lucrurile incep sa arate tot mai bine: in ultimii trei ani, la admiterea in UTCB am inregistrat o crestere a numarului de candidati. In opinia noastra, clusterul TEC reprezinta un instrument potrivit pentru a arata studentilor sau aspirantilor la o cariera in constructii masura in care acest domeniu de activitate se schimba si se adapteaza in mare viteza la exigentele digitalizarii. Privim cu deferenta si respect inspre trecut, admirand realizarile inaintasilor nostri si incercam sa sustinem cu toate fortele nevoia actuala de modernizare. Domeniul constructiilor, conform celor mai recente rapoarte bazate pe o documentare extrem de solida, a consemnat o crestere foarte lenta a productivitatii in ultimii 50 de ani, mai ales din cauza inertiei in ceea ce priveste adoptarea celor mai noi cuceriri tehnologice. Alte sectoare economice, cum ar fi de pilda cel al industriei prelucratoare, arata in mod clar beneficiile transformarii digitale, ce poate asigura o majorare semnificativa a productivitatii inclusiv in bransa noastra si poate convinge generatiile tinere de schimbarea acestui domeniu vital, care a creat in trecut - si o va face inclusiv in viitor - acele minuni ingineresti si arhitecturale prezentate anterior".