PORR Romania se extinde pe segmentul proiectelor speciale de constructii |
Antreprenori & Dezvoltatori Publicat de Elena Icleanu 02 Sep 2024 06:25 |
Pe segmentul proiectelor speciale, PORR Romania desfasoara lucrari de intretinere a infrastructurii rutiere si pietonale pe aeroporturile internationale "Henri Coanda" Otopeni (AIHCB) si Baneasa. De asemenea, compania asigura sistematizarea suprafetei de miscare a AIHCB in vederea cresterii capacitatii operationale si asigurarii conformarii cu prevederile Reg. 139/2014-Etapa I. In ceea ce priveste lucrari portuare, compania are in portofoliu doua proiecte. Primul dintre acestea vizeaza modernizarea si dezvoltarea capacitatii portului Constanta - dezvoltarea infrastructurii portuare in zona A, Mol II-S Port Constanta Sud, momentan pe 3 loturi. Cel de-al doilea este proiectul D.A.N.U.B.E - Retea de acces la Dunare - Deblocarea circulatiei in Europa prin dezvoltarea in Romania a unei Infrastructuri de porturi TEN-T de inalta calitate, in conditii economice optime - Port Giurgiu. Referitor la proiectele speciale, provocarile in implementarea acestora, dar si alte teme de actualitate din domeniul constructiilor am solicitat opinia lui Mario Proell, CEO PORR Romania.
- Cum ati caracteriza, pe scurt, piata proiectelor speciale de infrastructura de aparare, aeroportuara, portuara (porturi fluviale/ maritime)?
- Se observa o crestere a investitiilor indeosebi in infrastructura porturilor fluviale, iar aici vorbim de proiecte precum Portul Giurgiu sau Portul Corabia. In ceea ce priveste porturile maritime, in prezent, in portul Constanta, se desfasoara lucrari pentru extinderea platformelor de preluare si stocare a containerelor. Pe langa acestea, sunt realizate si lucrari de creare a structurilor de consolidare cu palplanse, in adapostul carora se executa umpluturile primare care stau la baza platformelor din beton.
Infrastructura aeroportuara se concentreaza, in principal, pe reabilitarea si extinderea aeroporturilor existente. Ne referim aici la reabilitarea platformelor de parcare aeronavale, la caile de rulare si, in cazuri exceptionale, la reabilitarea pistelor. La fiecare reabilitare se include si sistemul de balizaj si dirijare aeronave, conform regulamentului international.
Cat despre proiectele de infrastructura de aparare, piata este momentan restransa. Vorbim aici de aeroporturi militare cum este Mihail Kogalniceanu, care este executat de un consortiu sau de Baza NATO din Sibiu care va intra in licitatie.
- Care sunt dificultatile si provocarile pe care le intampinati in executia acestor infrastructuri?
- Cea mai mare provocare in executia suprafetelor aeroportuare este aceea ca proiectul trebuie efectuat in plina functionalitate a aeroportului. Astfel, la etapizarea lucrarilor e nevoie sa tinem cont atat de programul de trafic al avioanelor, cat si de cel al traficului suport pentru acestea. De asemenea, pe motiv de siguranta aeroportuara, exista utilitati care nu sunt precizate in planul de coordonare, ceea ce poate ingreuna procesul de executie.
Lucrarile portuare vin la pachet cu alte provocari specifice. Aici amintim fluctuatiile cotelor de apa, adesea intalnite la Dunare, obstacolele de pe talvegul raului, care nu sunt vizibile la investigatii si se intercepteaza in timpul executiei sau realizarea platformelor de lucru in rau, cu ajutorul pietrelor de dimensiuni mari, pozitionate direct in apa. Provocatoare este si alegerea celei mai avantajoase solutii pentru executia lucrarilor. De exemplu, introducerea palplanselor de pe platformele flotante, asa cum se intampla in prezent in cadrul proiectului nostru de la Giurgiu. Foarte importanta este si alegerea materialelor potrivite pentru umpluturi si logistica de punere in opera. In multe cazuri, acest lucru se realizeaza prin transport cu barja si descarcare prin excavatoare.
In cazul infrastructurii de aparare, provocari exista in privinta achizitionarii materialelor solicitate de clienti, care sunt uneori dificil de gasit in piata, a standardelor extrem de ridicate atunci cand vine vorba despre proceduri si executie, precum si a standardului de securitate si a lucrarilor desfasurate sub confidentialitate militara. In incinta unor astfel de proiecte, accesul este restrictionat si sunt necesare mai multe verificari si aprobari ce trebuie obtinute de companie inainte de inceperea lucrarilor.
- Cum vedeti evolutia activitatii din sectorul de constructii in primele 6 luni din 2024 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta in viitor?
- In primele sase luni din 2024 activitatea de constructii a fost influentata de o serie de factori economici, sociali si politici si a crescut moderat, sustinuta in special de sectorul de infrastructura publica. Proiectele guvernamentale, multe dintre ele finantate prin fonduri europene, sunt motorul acestei cresteri. De cealalta parte, costurile tot mai ridicate necesare fortei de munca sau achizitionarii materialelor reprezinta un factor limitativ important. Desi inflatia s-a stabilizat in ultima perioada, preturile materialelor precum otelul sau cimentul raman ridicate. Guvernul sprijina sectorul prin diverse programe de stimulare, dar implementarea acestora este provocatoare din punct de vedere birocratic.
Pana la sfarsitul anului ne asteptam ca sectorul constructiilor sa continue sa se dezvolte in acelasi ritm moderat care se datoreaza, in principal, proiectelor de infrastructura, investitiile publice reprezentand un factor esential. Cu toate acestea, orice socuri externe (conflicte geopolitice sau crize de aprovizionare) ar putea avea un impact negativ asupra acestor perspective. Mai mult decat atat, evolutia economica a Romaniei, inclusiv cresterea PIB-ului, a inflatiei, gradul de ocupare a fortei de munca, vor juca un rol crucial in determinarea cererii pentru constructii. Implicit, cresterea sustinuta a economiei va avea un efect pozitiv asupra sectorului.
In 2025 ne-am putea confrunta cu o crestere mai lenta in domeniul constructiilor, prin prisma provocarilor legate de costuri, de disponibilitatea fortei de munca si a eventualelor ajustari legislative. Din ce in ce mai multe companii de constructii vor incepe sa se concentreze pe solutii mai eficiente si mai sustenabile, inclusiv adoptarea de tehnologii verzi si de metode de constructii moderne. Acest lucru ar putea ajuta la compensarea unor costuri mai mari si la imbunatatirea competitivitatii pe termen lung.
- Care sunt directiile de actiune viitoare, in vederea dezvoltarii companiei?
- In prezent se remarca patru tendinte majore care contureaza lumea in care traim: schimbarile Demografice, Decarbonizarea, Deglobalizarea si Digitalizarea. Acesti 4D nu numai ca definesc societatea de azi, ci si determina evolutia sectorului european al constructiilor. Pe linia acestor tendinte, abordarea strategica PORR, definita de sintagma "Crestere inteligenta prin Green si Lean", vizeaza sa modeleze viitorul constructiilor in mod sustenabil si inglobeaza angajamentul nostru spre construirea unei lumi mai bune.
Pentru a ne asigura succesul intr-un mediu economic dinamic si a ne dezvolta compania pe termen lung, strategia noastra cuprinde mai multe directii de actiune, cu accent pe digitalizare si tehnologii inovatoare, investitii in echipamente noi si performante si, in aceeasi masura, pe dezvoltarea resurselor umane. PORR Romania se afla, astfel, intr-un proces de transformare digitala si LEAN, implementand solutii care eficientizeaza procesele de lucru si ofera o mai buna vizibilitate asupra performantelor companiei. In ceea ce priveste personalul, ne concentram pe investitia in programe de training si certificare pentru angajati, in vederea cresterii competentelor acestora si, totodata, pentru a reduce dependenta de specialisti externi. De asemenea, pentru a asigura continuitatea si inovatia, acordam atentie deosebita recrutarii si retentiei personalului inalt calificat.
|