Traficul intens si poluarea sunt probleme cu care se confrunta majoritatea metropolelor lumii, inclusiv cele din Romania. Solutiile pentru gestionarea eficienta a acestor situatii sunt variate, unele chiar surprinzatoare. Mari orase europene precum Viena, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Londra sau Barcelona practica o politica a limitarii numarului locurilor de parcare in dezvoltarile imobiliare noi, mai ales in zonele cu infrastructura de transport bine dezvoltata. Prin aceste masuri se urmareste incurajarea mobilitatii urbane alternative, cu efecte pozitive multiple atat pentru mediu, cat si pentru locuitori. 

Astfel, in Amsterdam, pentru noile dezvoltari rezidentiale, numarul maxim de locuri de parcare permis este redus la zero in zonele centrale si se poate ajunge la 0,5 locuri de parcare/unitate rezidentiala in cele limitrofe. Copenhaga aloca un loc de parcare pentru doua unitati rezidentiale noi, in zonele cu acces bun la transportul public. O situatie similara se intalneste si la Zürich. La Paris si Barcelona, limita maxima in noile dezvoltari este stabilita la 0,5/unitate rezidentiala in zonele bine conectate, in timp ce la Londra, standardele variaza de la 0,1 pana la 0,3 locuri de parcare/unitate rezidentiala in constructii noi. In Viena, dezvoltatorii nu au voie sa construiasca mai mult de un loc de parcare/unitate de locuit. Orasul ofera si suport Park & Ride pentru a incuraja utilizarea transportului public. Scopul acestor parcari este sa stimuleze soferii din suburbii sa lase masinile in afara orasului si sa circule cu transportul in comun. Facilitati Park & Ride sunt si in Bucuresti, dar acestea nu sunt utilizate, pentru ca cele mai multe ansambluri rezidentiale din zonele limitrofe au un numar foarte mare de locuri de parcare, consecinta a faptului ca dezvoltatorii imobiliari au obligatia, prin lege, sa furnizeze un numar de locuri de parcare cu 20% mai mare decat cel al locuintelor livrate.

 

 

"Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, intre 2020 si 2023 s-au finalizat in Bucuresti circa 80.000 de locuinte in cladiri rezidentiale noi. Asta se traduce in 100.000 de noi locuri de parcare construite in aceste ansambluri, doar in ultimii trei ani. Cea mai mare parte a acestor locuinte a fost construita in afara inelului central al Bucurestiului, iar o buna parte dintre ele se afla la periferia orasului. 100.000 de noi locuri de parcare, in zonele din afara inelului central, in trei ani! Aceste locuri de parcare nu sunt construite pentru ca exista o cerere a pietei, ci pentru ca realizarea lor este o obligatie legala. Pentru ca numarul de locuri de parcare nu este calibrat cu cererea - care e semnificativ mai scazuta - ele ajung sa fie vandute chiar sub pretul de construire. Vanzarea locurilor de parcare la preturi mici incurajeaza clientii ansamblurilor rezidentiale noi sa achizitioneze si locuri de parcare, chiar daca infrastructura de transport in comun din zona acestor proiecte este in unele cazuri bine dezvoltata. Astfel, legislatia actuala ce prevede realizarea unui numar de locuri de parcare mai mare decat numarul de apartamente pentru fiecare ansamblu rezidential nou construit duce la cresterea numarului de masini in Bucuresti”, spune Adrian Stoichina, co-CEO Prima Development Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Romania, din sectorul rezidential, dupa numarul de unitati livrate anual.

Desi poate parea surprinzator, limitarea numarului locurilor de parcare in dezvoltarile imobiliare noi aduce avantaje palpabile. Iata cinci dintre acestea:

 

 

Exista o legatura intre preturile pe care clientii trebuie sa le plateasca pentru locuinte si cuantumul locurilor de parcare la ansamblurile rezidentiale noi. Daca nu ar exista obligativitatea ca numarul acestora sa fie atat de mare, costurile de constructie ar fi mai mici. Drept urmare, locuintele ar avea un pret mai accesibil pentru cei care vor sa le achizitioneze. 

 

Limitarea locurilor de parcare incurajeaza utilizarea alternativelor mai putin poluante, cum ar fi transportul public si bicicletele. Astfel, se reduce poluarea prin scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera si se promoveaza un stil de viata mai sanatos. Utilizarea solutiilor de transport partajat, precum car-sharing-ul sau ride-sharing-ul si incurajarea trecerii la vehicule electrice, cu impact pozitiv asupra mediului sunt alte efecte vizate ale limitarii superioare a locurilor de parcare.

 

Bucurestiul are deja in plan realizarea unei retele majore de 150 km de piste pentru biciclete si a unei retele secundare de 415 km pana in 2035. In marile orase europene, stimularea folosirii transportului alternativ se realizeaza atat prin dezvoltarea infrastructurii necesare, cat si prin masuri complementare, ca reducerea locurilor de parcare la noile proiecte rezidentiale.

 

Politica de limitare a numarului de locuri de parcare pentru ansamblurile rezidentiale noi are ca efect economisirea costurilor de intretinere a masinii. Multe familii ar putea sa renunte la achizitionarea unei a doua masini, ceea ce ar reduce cheltuielile legate de combustibil, intretinere, asigurari si alte costuri asociate.

 

Limitarea numarului locurilor de parcare pentru proiectele noi duce la folosirea mai eficienta a terenurilor. Spatiul care ar fi fost destinat unor parcari mai mari poate fi utilizat pentru alte nevoi, cum ar fi locuinte, spatii comerciale sau infrastructuri publice. Acest lucru poate contribui la o dezvoltare urbana mai eficienta si la evitarea extinderii necontrolate a oraselor.