Curtea de Conturi Europeana invita, intr-un raport special publicat astazi, sa se dea un nou impuls implementarii in UE a tehnologiei 5G, noul standard mondial de comunicatii fara fir pentru retele mobile. Statele membre inregistreaza intarzieri considerabile in implementarea retelelor lor 5G, ceea ce pune in pericol realizarea obiectivelor stabilite de UE in ceea ce priveste accesul si acoperirea. In paralel, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia intr-un mod coerent si concertat problemele de securitate intampinate in implementarea acestei noi tehnologii, sustin auditorii.

Serviciile 5G sunt esentiale pentru o gama larga de aplicatii care prezinta beneficii pentru numeroase sectoare ale economiei UE si pentru viata de zi cu zi a cetatenilor. Se estimeaza ca tehnologia 5G ar putea contribui cu pana la o mie de miliarde de euro la PIB-ul UE intre 2021 si 2025, cu potentialul de a crea sau de a transforma pana la 20 de milioane de locuri de munca. Tehnologia 5G ofera numeroase oportunitati de crestere, dar, in acelasi timp, vine cu anumite riscuri: numarul limitat al furnizorilor capabili sa construiasca si sa opereze retele 5G sporeste fenomenul de dependenta si riscurile asociate ingerintelor din partea unor „actori statali ostili”.

In planul sau de actiune din 2016, Comisia Europeana a stabilit pentru anul 2025 obiectivul de a se implementa tehnologia 5G in toate zonele urbane si de-a lungul tuturor principalelor cai de transport. In luna martie a anului trecut, s-a stabilit un obiectiv suplimentar de a se asigura acoperirea 5G la nivelul de ansamblu al UE pana in 2030. Auditorii observa insa ca doar jumatate dintre statele membre au inclus aceste obiective in strategiile lor nationale privind 5G. Comisia a sprijinit statele membre in atingerea acestor obiective prin diferite initiative si prin furnizarea de orientari si de finantare. Ea nu a definit insa niciodata in mod clar calitatea preconizata a serviciilor 5G. Aceasta situatie ar putea crea inegalitati in ceea ce priveste accesul la serviciile 5G in UE si calitatea acestora, accentuand si mai mult „decalajul digital”, subliniaza auditorii.

„La nivelul de ansamblu al UE, se vor cheltui pana in 2025 pana la 400 de miliarde de euro pentru dezvoltarea retelelor 5G cu scopul de a se sprijini cresterea economica si competitivitatea in viitor. Dar cum multe state membre au ramas in urma, UE este inca departe de a culege roadele pe care le ofera tehnologia 5G”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de acest raport. „In plus, abordarile adoptate de statele membre in ceea ce priveste securitatea retelelor 5G si, in special, necesitatea ca actiunile sa fie concertate raman chestiuni de importanta strategica pentru suveranitatea tehnologica a UE si pentru piata unica.”

Toate statele membre, cu exceptia Ciprului, a Lituaniei, a Maltei si a Portugaliei, au atins obiectivul intermediar stabilit pentru 2020 de a avea cel putin un oras important cu acces la servicii 5G. Insa multe tari din UE acuza intarzieri in ceea ce priveste implementarea retelelor lor 5G. Comisia considera ca, in cazul a 16 tari din UE, probabilitatea de a atinge obiectivul stabilit pentru 2025 este, in cel mai bun caz, medie (Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Irlanda, Lituania, Malta, Tarile de Jos, Polonia, Portugalia si Slovenia) si, in cel mai rau caz, scazuta (Belgia, Bulgaria, Croatia, Cipru si Grecia). Pana in noiembrie 2021, 23 de state membre inca nu transpusesera directiva UE, care, printre alte actiuni, stabileste termene pentru atribuirea benzilor de pionierat pentru 5G. In ritmul actual de punere in aplicare, auditorii avertizeaza ca, cel mai probabil, obiectivele UE pentru deceniul actual nu vor fi indeplinite.

Implementarea tehnologiei 5G merge in tandem cu aspectele legate de securitate. Furnizorii cu sediul in tari din UE sunt obligati sa respecte standardele si cerintele juridice aplicabile in Uniune. Insa sase dintre cei mai mari opt furnizori, de exemplu Huawei (China) si Samsung (Coreea de Sud), nu isi au sediul in UE. Legislatia din tarile din afara UE poate sa difere considerabil de standardele Uniunii, de exemplu in ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal. Auditorii isi exprima ingrijorarea cu privire la faptul ca utilizatorii din UE pot sa fie supusi unei legislatii straine atunci cand centrele de control sunt situate in afara UE. Comisia a reactionat rapid atunci cand securitatea retelelor 5G a devenit o preocupare majora la nivelul UE: setul de instrumente al UE pentru securitatea retelelor 5G a fost adoptat in ianuarie 2020. Aceasta evolutie a venit insa prea tarziu pentru o serie de operatori de retele mobile care isi selectasera deja furnizorii.

Auditorii remarca, de asemenea, ca, in pofida naturii transfrontaliere a preocuparilor in materie de securitate a 5G, exista putine informatii cu caracter public despre modul in care tarile din UE abordeaza problemele de securitate, in special chestiunea furnizorilor cu grad ridicat de risc. Aceasta situatie ingreuneaza adoptarea de catre statele membre a unei abordari concertate si limiteaza totodata capacitatea Comisiei de a propune imbunatatiri in ceea ce priveste securitatea retelelor 5G. Auditorii au constatat ca, in practica, deoarece masurile cuprinse in setul de instrumente nu au caracter obligatoriu, statele membre aplica abordari divergente in ceea ce priveste atat utilizarea de echipamente provenite de la anumiti furnizori, cat si amploarea restrictiilor impuse cu privire la furnizorii cu grad ridicat de risc. In plus, daca statele membre vor exclude din retelele lor furnizorii cu grad ridicat de risc fara sa existe o perioada de tranzitie, s-ar putea genera costuri de inlocuire substantiale. Pentru moment, nu este clar daca compensarea pentru astfel de costuri ar putea fi considerata drept ajutor de stat si daca aceasta ar fi in conformitate cu normele UE in materie de concurenta.

Pana in prezent, Comisia nu a evaluat impactul pe care l-ar putea avea construirea de catre un stat membru a retelelor sale 5G utilizand echipamente de la un furnizor considerat de alt stat membru a fi cu risc ridicat. Un astfel de scenariu ar putea afecta securitatea transfrontaliera si chiar functionarea pietei unice a UE, avertizeaza auditorii.