Romania are sansa de a-si creste competitivitatea economica intr-un termen relativ scurt daca se va focusa pe accelerarea digitalizarii si convergenta spre o economie bazata pe tehnologie. Economia digitala ar putea reprezenta, in 2030, cel putin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 miliarde euro la Produsul Intern Brut. Datele apar intr-un studiu lansat de Factory 4.0 si Frames. Dezvoltarea economica semnificativa din ultimii 20 de ani, bazata pe exporturi, investitii straine, pe forta de munca relativ ieftina si mai ales pe consum, risca sa se transforme intr-un dezavantaj in urmatorii ani, in contextul schimbarilor semnificative prin care trece economia mondiala.

"Pandemia de Covid-19 a restartat modul in care sunt percepute activitatile economice. In contextul shutdown-ului economic din primavara si al masurilor de distantare sociala, mediul economic a fost, practic, fortat sa faca pasul spre digitalizarea activitatii. In acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, Romania are sansa nesperata de a arde etapele si de a creste economic semnificativ, prin tehnologie si digitalizare", arata autorii studiului.

Potrivit expertilor, aceasta reorientare economica este absolut necesara mai ales in contextul scumpirii fortei de munca si, in general, a crizei de pe piata resurselor umane.

"Vremurile in care Romania era atractiva prin costurile reduse cu forta de munca au trecut, iar perspective demografice indica o accentuare a problemelor din piata HR. Fara o focusare pe dezvoltarea reala a competentelor digitale, automatizarea si digitalizarea proceselor, companiile, in general mediul economic romanesc, risca sa piarda puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecinte economice negative", a declarat Marius Haratau (foto), managerul Factory 4.0.

In 2016, economia digitala in Romania reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltarii economiei, afacerile din sectorul tehnologic romanesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde lei in 2010 la 52 miliarde in 2019. Studiul Factory 4.0 & Frames arata ca, intre 2016 si 2019, economia digitala romaneasca a inregistrat un ritm de crestere de aproape cinci ori mai rapid decat cele din principalele economii europene.

In 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme romanesti angrenate in business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201, 6202, 6203, 6209, 721, 7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, insa in 2021, motorul cresterii economice ar putea accelera din nou.

"Economia mondiala face deja pasul catre Factory 4.0, considerata a patra revolutie industriala, iar cel mai relevant exemplu de transformari majore, dincolo de dinamica sectorului de software, il reprezinta evolutia industriei auto care, in urmatorii 10 ani, isi propune sa renunte la productia de automobile cu motoare termice si sa se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenta artificiala", arata studiul.

Potrivit expertilor, focusul pe digitalizare si automatizarea productie ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde euro in PIB pana in 2030. Daca Romania va implementa automatizarea si digitalizarea, peste un milion de locuri de munca ar putea fi create numai in acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma sa fie create in activitati care presupun prelucrarea si utilizarea datelor, activitati de suport si programare. Digitalizarea va aduce si o crestere semnificativa a competentelor angajatilor din economie, acestia urmand sa fie obligati sa utilizeze aplicatii online sau alte instrumente tehnologice in activitatea lor de zi cu zi.

"Marea sansa a Romaniei este ca, in ultimii ani, a construit o infrastructura digitala de noua generatie, similar cu cea existenta in tari precum Olanda, Norvegia si Suedia. In aceste conditii, beneficiind si de un capital uman semnificativ, avem sansa de a ne apropia rapid de performanta tarilor bogate (Franta, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, in Estonia sau Finlanda", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

"Un alt mare atuu, pe care il avem la dispozitie in aceasta perioada, este reprezentat de accesul la fondurile europene, cele aproximativ 80 miliarde euro puse la dispozitie de UE in noul exercitiu financiar, parte a strategiei europene privind digitalizarea. Daca vom stii sa dezvoltam proiecte, daca vom eficientiza, inca de pe acum, procesul de absorbtie financiara, boost-ul economic va fi unul semnificativ", a mai spus acesta.

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia romaneasca sunt, in prezent, in industriile de prelucrare, utilitati si comert, insa cel mai ridicat potential il au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate in prezent.

"Fata de Polonia, de exemplu, avem cu 80% mai putin afaceri de acest tip, raportat la numarul de locuitori. Cresterea abilitatilor digitale ale populatiei, prin programe de pregatire la nivel national, coordonate de autoritati dar si de mediul privat, pot si trebuie sa genereze un avans semnificativ in privinta initiative antreprenoriale, mai ales in zona inovativa, adaptata noilor tehnologii, digitalizarii si automatizarii proceselor economice. Despre aceste proiecte, despre oportunitatile din acest sector vom discuta, pe 13 octombrie, la evenimentul Digital skills & Industry 4.0, de la Face Convention din Bucuresti, unde il vom avea drept principal speaker pe futurologul Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency si unul dintre cei mai cunoscuti si influenti autori si speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media", precizeaza Marius Haratau managerul Factory 4.0.

Conform celor mai recente date disponibile, Romania avea, anul trecut, 29 de microintreprinderi si firme mici si mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeana, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, tara noastra era pe ultimul loc in UE la acest capitol, tot la fel ca in anii trecuti.

In prezent, prea putine companii romanesti folosesc instrumente digitale. Studiile recente arata ca firmele din Romania aloca, in medie, doar 5% din resurse in scopul digitalizarii activitatii de productie si servicii.  

Doar 10% dintre IMM-urile din Romania au activitate de inovare, ceea ce ne claseaza pe ultimul loc in UE si la acest capitol.

Acesta in conditiile in care se estimeaza ca, pana in 2030, peste 60% dintre activitatile economice la nivel mondial vor fi automatizate.

Expertii sustin ca este crucial ca mediul privat sa inteleaga oportunitatile digitalizarii, sa adopte instrumentele digitale, precum Big Data si Cloud Computing, in scopul imbunatatirii productivitatii si dezvoltarii afacerilor.

Statisticile Comisiei Europene & CE European Startup Monitor arata ca, in medie, start-up-urile europene genereaza 55% din veniturile lor in afara pietelor lor interne, fiind focusate pe exporturi de produse si servicii.

 

Potrivit Factory 4.0 si Frames, procesul de digitalizare si automatizare a economiei romanesti va fi influentat si de modul in care autoritatile vor implementa reformele din sectorul public.

"Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale in administratia romaneasca, de la serviciile de taxe si impozite catre firme si populatie, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esentiala in actualul context si speram ca noul guvern, rezultat in urma alegerilor din toamna, sa prioritizeze acest demers", afirma expertii.

Beneficiile vor fi multiple. "In primul rand, va eficientiza relatia dintre cetateni, firme si stat, iar pe de alta parte va contribui la reducerea economiei subterane, un factor esential in depasirea crizei economice. Gradul de colectare in Romania se invarte, in prezent, in jurul nivelului de 30%, cel mai scazut din UE", mai arata analiza.

Potrivit expertilor, dincolo de digitalizarea administratiei, este nevoie ca statul sa prioritizeze educatia digitala a romanilor. "De la gradinita la facultate, invatamantul romanesc este absolut necesar sa se focuseze pe educatia digitala. De asemenea, este nevoie ca statul, prin ANOFM sa organizeze programe de recalificate si training adaptate noilor realitati economice. Romania are, in prezent, cea mai scazuta rata de participare a adultilor in programe de educatie si formare din Europa", mai arata autorii studiului.

Cursurile de pregatire si, in general, digitalizarea activitatilor din economie vor permite, totodata, extinderea bazinului de resurse umane, in conditiile in care Romania are aproximativ doua milioane de oameni care formeaza o forta de munca neexploatata.

"Dezvoltarea unor solutii flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de munca flexibil, aprobat recent de autoritati, este un prim pas salutar in acest demers menit sa reduca rata fortei de munca inactive in economie si sa genereze un potential semnificativ de cerere in zona HR. Avand posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea sansa de a dezvolta, in paralel, mai multe activitati, iar efectele se vor vedea in cresterea activitatii economice, in dezvoltarea unor noi piete de produse si servicii", mai arata analiza Factory 4.0 & Frames.

Mai multe detalii despre evenimentul Digital skills & Industry 4.0, de la Face Convention Center din Bucuresti, sunt disponibile la www.factory40.ro.