Ideea centrala a unui raport recent al World Economic Forum (WEF) este aceea ca a patra revolutie industriala are o putere suficienta pentru a reduce in mod semnificativ inechitatile existente la momentul actual  pe plan global. Conditia necesara pentru ca acest lucru sa se intample este constituita de cooperarea intre toti actorii implicati in procesul respectiv. O serie de manageri importanti s-au pliat deja pe conceptul respectiv afirmand ca „digitalizarea este cea mai puternica forta in lumea contemporana, aducand beneficii foarte mari, cu conditia sa fie gestionata cu grija si responsabilitate” (Al Gore – presedinte al Generation Investment Management), „interentul constituie una dintre cele mai mari inovatii din istorie, asigurand accesul la informatie, facilitand operatiunile comerciale si, in ultima instanta, imbunatatind vietile tuturor” (Mario Greco, CEO Zurich Insurance Group), „este necesara maximizarea beneficiilor date de digitalizare pentru a crea o economie mondiala inclusiva, a elimina decalajele si a imbunatati distributia veniturilor la nivel global” (Navdeep Banis, ministrul Inovatiei, Stiintei si Dezvoltarii Economice din Canada) etc. Desigur, in raport se arata ca odata cu oportunitatile, la pachet vin si o serie de riscuri, cele mai frecvente raportate in 2018 fiind legate de securitatea cibernetica, utilizarea abuziva a datelor personale, monopolul pietelor, dezechilibrele din domeniul fortei de munca, stirile false, manipularea proceselor democratice (cum ar fi, de exemplu, alegerile) etc. Daca oportunitatile sunt clare, atunci riscurile sunt si mai evidente. In raportul WEF nu se sugereaza o abordare defensiva, ci dimpotriva una foarte activa, in cadrul careia accentul sa fie pus pe cateva elemente principale – si anume: asigurarea unui acces egal si nediscriminatoriu la internet; garantia ca oricine poate fi parte a societatii digitale prin folosirea mecanismelor de identitate si acces; acordarea de suport companiilor pentru a depasi efectele negative date de perturbarile digitale; conturarea de norme si practici care sa sustina un mediu tehnologic sigur si flexibil; dezvoltarea unor noi mecanisme de guvernanta bazate pe rezultate si participare, care sa devina complementare reglementarilor si politicilor traditionale; incurajarea inovatiei care sa permita exploatarea eficienta a datelor, in conditiile protectiei adecvate a intereselor legitime ale tuturor partilor interesate. Toate acestea necesita eforturi deosebite, daca se are in vedere chiar si simplul fapt ca rata de crestere a utilizarii internetului a scazut in 2018 la 5,5% fata de 17% cat era in 2007, cu toate ca, recent, s-a marcat atingerea prin reteaua globala de date a jumatate din populatia globului. Din pacate, realitatea arata ca doar 1% din fondurile de investitii alocate de marile institutii bancare sunt directionate catre domeniul IT. In ceea ce priveste indentitatea generala, studiile arata ca pana in 2020 utilizatorul mediu de internet va avea peste 200 de conturi online, iar pana in 2022 peste 150 de milioane de persoane vor dispune de identitati digitale in sistem inlantuit de criptare blockchain, caracterizat printr-un nivel extrem de ridicat de securitate. In acelasi orizont, piata sistemelor de verificare a identitatii va ajunge la 20 miliarde USD.  Obiectivul de subordonare a tehnologiilor digitale interesului uman este ilustrat elocvent prin cifre: in urmatorii 4 ani 60% din PIB-ul global va fi digitalizat, doar in 2018 investitiile pentru transformare totalizand 1.200 miliarde USD; 57% dintre oameni nu agreeaza modul in care companiile folosesc datele personale; 74% dintre angajati doresc sa afle cu exactitate modul in care companiile in care activeaza ajuta in mod real societatea; in ultimii doi ani, activitatea de „minerit” pentru criptomonede a consumat mai multa energie decat mineritul traditional pentru a produce o valoare de piata echivalenta. In fine, referitor la securitate, lucrurile sunt cu adevarat problematice, de exemplu 74% din afacerile actuale derulate la nivel international fiind pasibile de un atac cibernetic, doar in 2017 virusul WannaCry (de tip ransomware) afectand 150 de state. In prima jumatate a lui 2018, peste 4,5 miliarde de inregistrari au fost compromise prin atacuri de tip malware, dublu fata de intregul an 2017. Pierderile anuale generate de atacurile cibernetice se cifreaza la 400 miliarde USD. O solutie ar putea fi constituita tot de digitalizare, pana in 2022 peste 50% din alertele de securitate urmand sa fie gestionate automat, prin sisteme AI (Artificial intelligence). Concluzia studiului WEF este ca pentru gestionarea corecta a acestui sector avangardist se impune trasarea unei foi de parcurs care sa asigure concomitent maximizarea oportunitatilor si minimizarea riscurilor. In prezent, nevoia de a contura viitorul digital al planetei este stringenta, cu atat mai mult cu cat domeniul economic este caracterizat printr-o dinamica alerta, ceea ce impune mai degraba o concentrare a eforturilor tuturor factorilor pentru solutionarea problemelor de maine.