„Ne asteptam ca anul 2020 sa fie anul simbiozei dintre transparenta fiscala – automatizare fiscala. Observam ca asteptata automatizare incepe sa prinda contur la nivelul autoritatii fiscale prin introducerea standardului international de schimb de date intre companii si ANAF (SAF-T), pana la finalul anului 2020. Astfel, automatizarea proceselor, precum si a functiilor de taxe ar trebui sa ramana in continuare o prioritate pentru contribuabilii romani”, a declarat – ca o prima concluzie – Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica al EY Romania, in cadrul celei de a XIV-a editii a Conferintei anuale de fiscalitate EY, eveniment ce a avut loc la data de 21 ianuarie 2020.

In cadrul acestei editii, dupa cum se arata intr-un comunicat al EY, specialistii EY au analizat principalele modificari fiscale adoptate in 2019 cu impact in 2020 si au prezentat tendintele pentru 2020 in contextul european si global. Printre temele conferintei s-au numarat: transparenta fiscala, inspectiile fiscale, controversele fiscale in domeniul preturilor de transfer, impozitarea persoanelor fizice, impozitele directe si impozitele indirecte, obligatiile catre Fondul de Mediu.

Provocarile anului 2019 si asteptarile pentru anul 2020 au fost astfel rezumate de specialisti.

„Anul 2019 a fost cel al Ordonantei 114. Am vazut efectele acestei ordonante si modificarile care sunt necesare pe fondul consecintelor provocate, ce au condus la abrogarea unor masuri cum ar fi taxa pe activele financiare. Astfel, in primele 11 luni ale anului 2019 a fost inregistrat un deficit de 37 miliarde lei (reprezentand 3,56% din PIB - depasind astfel pragul de 3% prevazut in pactul de stabilitate si de crestere), comparativ cu aceeasi perioada a anului 2018, in care aveam un deficit de 26,9 miliarde lei. Practic, in termeni absoluti, inca din septembrie 2019, ne-am depasit deficitul prognozat pentru intregul an. La nivel international, au continuat actiunile programului OECD cu privire la erodarea bazei impozabile si mutarea profiturilor (BEPS), iar subiectele-cheie respectiv transparenta fiscala, schimbul de informatii si substanta economica au continuat sa ramana pe agenda G20. Urmand normele UE, am vazut transpuse o serie de directive, cum ar fi: Directiva privind spalarea banilor, Directiva impotriva evitarii taxelor (ATAD), Directiva privind detasarea, Directiva privind pensia ocupationala, Directiva de arbitraj pentru evitarea dublei impuneri. La nivel european a fost adoptata si Directiva privind avertizorii de integritate (in octombrie 2019), care trebuie sa fie transpusa pana in 17 decembrie 2021, cu anumite derogari pana in 2023”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, lider al activitatii de consultanta fiscala si juridica in clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala (CESA).

In privinta asteptarilor pentru 2020, Mihaela Mitroi a completat: „In 2020, se deschide sezonul raportarilor. La nivel international, statele lumii se vor confrunta cu o noua perceptie asupra sistemului fiscal, impusa de mecanismele dezvoltate de revolutia fiscala de dupa BEPS - si anume cresterea birocratiei fiscale – adica a numarului de raportari intre companii si autoritati fiscale, autoritati fiscale intre ele, persoane fizice si autoritati. In Romania, speram sa asistam si la inceperea modernizarii ANAF. La nivel international, ANAF este parte din forumul global al administratiilor fiscale (FTA) care are pe agenda subiectul modernizarii administratiilor fiscale si, desigur, sustinerea acestora pentru implementarea masurilor BEPS”.

Un alt aspect discutat a fost cel legat de faptul ca transparenta se situeaza incontestabil in pozitia de cap de lista pe agenda fiscala europeana (si globala), atunci cand e vorba de a contra-ataca structurile fiscale artificiale. In acest sens, Miruna Enache, Partener, Departamentul de Asistenta Fiscala si Juridica, Impozite Directe, EY Romania: ”In ultimii ani am vazut introduse o serie de masuri in acest sens in Uniunea Europeana, preluand initiativa OECD legata de Eroziunea Bazei Fiscale si a Transferului Profiturilor (BEPS), mai ales Directiva DAC6 pe care si Romania ar fi trebuit sa o implementeze in legea locala pana la 31 decembrie 2019. Timpul petrecut de contribuabili si de consultantii lor pentru a furniza informatii autoritatilor va creste, astfel, semnificativ in 2020 si va continua sa creasca. Pe de alta parte, ca tendinta, salutam reluarea discutiilor despre consolidare fiscala, atat la nivel european, cat si la nivel local, o masura menita sa mai reduca eforturile administrative fiscale”.

In schimb, din 2020, noi directive europene instituie obligatii suplimentare de conformare si raportare in ceea ce ii priveste pe lucratori si pe angajatorii lor, iar in acest sens, Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania a aratat: „Noi directive europene instituie obligatii suplimentare de conformare si raportare in ceea ce ii priveste pe lucratori si pe angajatorii lor. Conceptul de «salariu minim european» este din ce in ce mai intens discutat, el facand parte din angajamentul Comisiei Europene de a opri exodul fortei de munca de la Est la Vest. Potentiale modalitati de a raspunde acestei provocari ar putea fi identificate in contextul preocuparii angajatorilor de a crea politici flexibile si atractive de motivare si de retinere a angajatilor, de tip «stock-option plan» sau pensii ocupationale”.

In acelasi timp, pentru anul in curs, se anticipeaza si cresterea numarului si a complexitatii controverselor fiscale in domeniul preturilor de transfer. De aceea, Adrian Rus, Partener, Liderul Departamentului de Preturi de Transfer, EY Romania, a explicat: „Privind in ansamblu, la nivel international, climatul actual este unul in care companiile se asteapta la o crestere a numarului si a complexitatii controalelor fiscale si, implicit, la o crestere exponentiala a numarului de ajustari de preturi de transfer si situatii de dubla impozitare. In acest context, care se regaseste si in Romania, pentru a reduce riscurile legate de controverse fiscale, companiile ar trebui sa aiba o abordare proactiva din punct de vedere al preturilor de transfer pentru a se asigura ca au o intelegere clara asupra a cum si unde se creeaza valoarea in cadrul grupului lor. Astfel, e nevoie de o abordare strategica folosind procese nu doar pentru a documenta modul de stabilire a preturilor de transfer, dar si pentru a reevalua cum procesele lor interne pot sa ajute la monitorizarea si sustenabilitatea modelului operational pentru a optimiza operatiunile si pentru a sustine politica de preturi de transfer. In plus, fata de o pregatire mai solida pentru controale fiscale, companiile ar trebui sa ia in considerare nu doar oportunitati proactive de a elimina dubla impunere in materie de preturi de transfer, cum ar fi acorduri de pret in avans (APA), dar si mijloace reactive (cum ar fi procedura amiabila – MAP – sau apelarea la instantele de judecata)”.

Nu in ultimul rand, in 2020, se estimeaza o imbunatatire a Codului Fiscal, sens in care Andra Casu, Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe, EY Romania, a afirmat ca „de mai mult de un an, este in asteptare o varianta imbunatatita a Codului Fiscal, care sa includa – printre altele – si consolidarea fiscala in scopul impozitului pe profit. Varianta de grup fiscal consolidat ar insemna o modernizare a legislatiei fiscale romanesti, in linie cu ceea ce exista deja in alte tari. Totodata, din punct de vedere practic, aceasta alternativa ar aduce si anumite beneficii pentru membrii grupului fiscal, cum ar fi de exemplu recuperarea accelerata a pierderilor fiscale”.

Insa, subiectul numarul unu in cadrul inspectiilor fiscale ramane testul beneficiului economic si al prestarii efective pentru cheltuielile cu serviciile. Acest aspect a fost discutat de Ana Cristian, Director, Departamentul de Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, care a subliniat ca, „desi exista, in mod clar, o preferinta pentru achizitiile intra-grup, se pune un accent tot mai mare si asupra cheltuielilor cu serviciile primite de la parti terte. Tot mai des, autoritatile contesta deductibilitatea cheltuielii si a TVA pentru achizitiile de la furnizorii considerati suspecti, pe motiv ca nu s-au efectuat investigatii asupra gradului de risc al partenerilor de afaceri. Spre exemplu, nu s-a identificat faptul ca furnizorii au resurse insuficiente pentru furnizarea bunurilor si/sau ale serviciilor facturate. Unul dintre motivele pe baza carora incepe un control inopinat este lipsa unei corelatii intre informatiile incluse in declaratiile fiscale, balante de verificare si situatiile financiare (necorelatii identificate automat de catre softurile ANAF)”.

Faptul ca achizitiile de tichete cadou au facut obiectul verificarii pe linia inspectorilor de la Antifrauda Fiscala a atras atentia Corinei Mindoiu, Partener Asociat, Departamentul Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania, care a avertizat ca „anul 2019 a adus surprize contribuabililor prin multitudinea de controale demarate de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala. Obiectivul lor a constat in verificarea tratamentului fiscal aplicat de catre companii pentru tichetele cadou achizitionate. Astfel, deoarece legislatia fiscala lasa loc de interpretare vizavi de ce impozite se aplica atunci cand companiile utilizeaza tichete cadou pentru remunerarea partenerilor de afaceri, multi contribuabili au fost prinsi in ofsaid. Ne asteptam ca, in contextul in care aceasta neclaritate persista, aceste controale sa continue si anul acesta”.

Despre noua directiva DAC 6 a discutat Raluca Popa, Partener Asociat, Departamentul de Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, care a afirmat: „Directiva DAC 6 va fi cu siguranta una dintre provocarile acestui an, deoarece solicita raportarea aranjamentelor transfrontaliere cu potential risc de evitare a obligatiilor fiscale. Raportarea se face conform unor criterii definite generic si, in unele cazuri, subiective. Proiectul de lege pentru transpunerea DAC 6 prevede amenzi de pana la 100.000 lei. O alta dificultate consta in faptul ca vor trebui raportate retroactiv toate aranjamentele al caror prim pas in implementare a avut loc dupa data de 25 iunie 2018. Mai mult, nu exista un prag valoric, astfel ca societatile vor trebui sa analizeze toate tranzactiile transfrontaliere efectuate in ultimele 18 luni. Chiar si atunci cand obligatia de raportare este a intermediarilor, companiile ar trebui sa fie direct interesate sa stie ce informatii raporteaza acestia. Altfel se pot expune la riscuri – fie ca intermediarii raporteaza incorect sau incomplet, fie ca sunt mai multi intermediari care raporteaza informatii divergente”.

Un pas inainte catre implementarea sistemului definitiv de TVA va fi, cel mai probabil, facut in anul 2020, dupa cum explica Ioana Iorgulescu, Partener Asociat, Departamentul de Impozite Indirecte, EY Romania: „Adoptarea de catre forurile europene a celor patru remedii rapide in domeniul TVA reprezinta inca un pas inainte catre implementarea sistemului definitiv de TVA la nivelul Uniunii Europene (preconizat pentru 1 iulie 2022). Aceste patru remedii au fost implementate ca raspuns la nevoia armonizarii regulilor privind TVA, aplicabile in cazul anumitor tranzactii intracomunitare cu bunuri, dar si ca mecanism de lupta impotriva fraudei fiscale si a decalajului in domeniul TVA. Implementarea si aplicarea noilor reguli este obligatorie pentru toate statele membre, incepand cu 1 ianuarie 2020”.

Despre evaluarile periodice in aplicarea preturilor de transfer a vorbit, in continuare, Gabriela Bancescu, Senior Manager, Departamentul de Preturi de Transfer, EY Romania: „In contextul interesului crescut din partea autoritatilor fiscale privind preturile de transfer, companiile multinationale sunt incurajate sa acorde o atentie sporita conformarii cu cerintele din Romania in domeniul preturilor de transfer si sa efectueze cu prioritate evaluari periodice ale modului in care preturile de transfer aplicate sunt aliniate cu politicile de preturi de transfer si sunt in conformitate cu principiul valorii de piata. Efectuarea de ajustari voluntare de preturi de transfer, atunci cand este cazul, poate reduce disputele fiscale si impactul fiscal al acestor dispute”.

In fine, dar nu in ultimul rand, noutatile in domeniul Fondului pentru mediu au fost evidentiate la conferinta de Daniela Neagoe, Senior Manager, Departamentul de Comert International, EY Romania, care a subliniat ca „anul 2020 aduce noutati si in domeniul Fondului pentru mediu; practic, a fost implementata declararea online si au intrat in vigoare noile contributii pentru echipamente electrice si electronice si pentru baterii/acumulatori portabili. Implementarea aplicatiei de declarare online va eficientiza procesul de declarare, intrucat va permite si efectuarea unor alte operatiuni cum ar fi comunicarea online cu autoritatile, verificarea istoricului declaratiilor sau a platilor. Noile contributii pentru echipamente electrice si electronice si pentru baterii/acumulatori portabili se vor datora in cazul neatingerii obligatiilor anuale de colectare. Avand in vedere ca, in ultimii trei ani, aceste contributii s-au datorat pentru cantitatile introduse pe piata si constatate de AFM ca fiind nedeclarate, cei care nu au declarat inca mai au posibilitatea sa declare pana la momentul controlului AFM”.